Polonia, Ungaria și Republica Cehă au emis obiecții cu privire la proiectul de document pe tema pactului ecologic european, ce va fi supus aprobării liderilor europeni la summitul UE din această săptămână. Cee trei trei țări susțin că economiile lor nu pot atinge obiectivul neutralității climatice până în anul 2050 în lipsa unui sprijin financiar, transmite Agerpres, citând un material Reuters.

Cehia, Polonia și Ungaria, alături de Slovacia, au blocat anterior planul Uniunii Europene care stabilește atingerea în anul 2050 a obiectivului „zero emisii de gaze cu efect de seră”, argumentând că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face față schimbărilor implicate de realizarea acestui obiectiv.

Purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a spus miercuri: „Dincolo de angajamentele existente pentru anul 2030, ne putem asuma altele doar pe baza unor calcule serioase, clare și responsabile. Numai în acest mod putem lua decizii responsabile”.

Și premierul ceh Andrej Babis a reacționat la propunerile Comisiei. „Republica Cehă dorește de asemenea să atingă neutralitatea emisiilor de carbon, dar nu vom reuși fără energia nucleară. UE trebuie să recunoască energia nucleară ca sursă lipsită de emisii. Mai mult, costul neutralității emisiilor de carbon va fi uriaș”, a scris Babis pe Twitter.

La rândul său, un oficial polonez a declarat: „Din punctul nostru de vedere, ultimul proiect de concluzii cu decizia de la summit asupra chestiunii climatice încă necesită discuții”. Acesta a precizat că Polonia dorește în special garanții mai precise privind o finanțare generoasă înainte de a se angaja în favoarea neutralității climatice până în anul 2050.

Însă, până în prezent, răspunsul noii Comisii Europene față de solicitările de sprijin financiar formulate de aceste țări a fost doar „Fondul de tranziție echitabilă”, a cărui finanțare depinde de negocierile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și de alocările pentru politica de coeziune. Ursula von der Leyen a spus că prin acest instrument vrea să mobilizeze 100 miliarde de euro, cu scopul de a ajuta regiunile europene dependente de combustibilii fosili să-și finanțeze tranziția către industrii și surse de energie curate și să sprijine cetățenii pe parcursul tranziției, prin programe de recalificare și oportunuități de angajare în alte sectoare.

Reprezentanții guvernului român nu au comentat oficial asupra pactului ecologic propus de Ursula von der Leyen, dar eurodeputații PNL au apreciat inițiativa noii Comisii.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European - formațiune între ai cărei membri este și șefa Comisiei - a apreciat intenția Executivului UE de a înființa fondul pentru tranziție spre economia verde, dar a atras atenția asupra modului în care vor fi asigurați cei 100 de miliarde de euro.

„Trebuie să vedem exact de unde vor veni aceste fonduri, pentru ce măsuri vor fi folosite, în ce condiții vor fi alocați acești bani și trebuie să vedem că nu sunt afectate proiectele cu fonduri europene din alte domenii”, a scris Mureșan pe Facebook.

„Prin acest fond, Comisia Europeană dorește să sprijine țările și regiunile care trebuie să facă sacrificii mari în cadrul tranziției spre o economie verde. Pentru ca acest fond să fie funcțional, să-și merite numele și să ajute regiunile mai puternic industrializate în tranziția spre economia verde, va fi important ca el să fie echipat cu suficiente resurse și să nu fie afectate prioritățile existente”, a adăugat europarlamentarul PNL.

La rândul său, Cristian Bușoi a pledat pentru politici europene care să sprijine o tranziție echitabilă și corectă la economia verde.

„Ca președinte al Comisiei ITRE, sunt hotărât să contribui la atingerea obiectivelor ambițioase ale Pactului Ecologic European prin politici pentru o tranziție justă și corectă. Bazându-ne pe succesul Uniunii energetice trebuie să consolidăm eficiența energetică, să introducem energiile curate, să creștem interconectivitatea regiunilor și să integrăm și mai mult piața unică a energiei. Trebuie, de asemenea, să lucrăm pentru inovarea climatică și spre digitalizare pentru a crește numărul de locuri de muncă și în același timp să rămânem competitivi și să ne asigurăm creșterea”, a spus Cristian Bușoi în plenul Parlamentului European.

Și eurodeputatul PSD Dan Nica a apreciat prezentarea unui pachet complex, „care ne dă o mare speranță pentru viitorul cetățenilor europeni și a Uniunii Europene”. Dar Nica a menționat, ca și reprezentanții altor state central și est-europene costurile ridicate pentru respectarea obiectivelor UE privind reducerea emisiilor până în 2030. Potrivit oficialului PSD, pentru România, costurile s-ar ridica la 4% din PIB.

Dacian Cioloș, șeful grupului Renew Europe din Parlamentul European, consideră că România va fi în măsură să facă față schimbărilor care se anunță prin Pactul ecologic european, ba chiar să contribuie la modelarea lui, să transforme provocările în oportunități dacă se pregătește serios.

„Este un plan ambițios, un plan revoluționar, care vine să răspundă îngrijorării cetățenilor despre schimbările climatice, pentru sănătatea lor și pentru sănătatea planetei. Este în același timp o provocare majoră, pentru statele membre, pentru România, pentru diferite sectoare economice, care vor trebui să se asigure că nu pierd un tren economic și de investiții foarte important. Acest pact poate fi începutul unui proces de schimbare profundă a modului în care economia, diferite sectoare industriale, utilizează resursele naturale și afectează mediul înconjurător”, a scris Cioloș într-un editorial publicat de ziare.com.

Atât von der Leyen, cât și Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei responsabil de European Green Deal, au punctat că, da, reducerea emisiilor este costisitoare, dar costurile trebuie comparate cu costul lipsei de acțiune în domeniul protecției mediului.