Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, 2050, declara în iulie Ursula von der Leyen. În decembrie, președinta Comisiei Europene a prezentat primele măsuri ale Pactului ecologic european, pe care l-a caracterizat drept momentul ”omului pe Lună” pentru Europa. Marți, ea urmează să prezinte și primii pași concreți ai acestui proiect ambițios al noii Comisii Europene.

Accentul se pune pe un plan de investiții prin care CE intenționează să mobilizeze fonduri în valoare de un trilion de euro pe o perioadă de 10 ani în lupta împotriva schimbărilor climatice, relatează Spiegel Online. Un alt element e reprezentat de așa-numitul ”mecanism pentru o tranziție justă”, prin intermediul căruia Von der Leyen vrea să ajute regiunile care depind în mare măsură de energia electrică pe bază de cărbune.

Marți după-amiază, după ce Ursula von der Leyen va veni cu propunerile, acestea vor fi discutate în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, iar miercuri este programat votul privind o rezoluție în acest sens.

485 miliarde de euro ar urma să fie alocate din bugetul UE până în 2030. Alte 280 de miliarde de euro ar trebuie să fie atrase din zona privată sau publică, procedura amintind de planul Juncker.

Fondul pentru o tranziție justă ar urma să beneficieze de fonduri între 30 și 50 de miliarde de euro. Acești bani ar fi alocați în special regiunilor carbonifere, aspect pe care Polonia a insistat foarte mult la Consiliul European din decembrie. 

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat că a obținut o exceptare de la atingerea neutralității climatice până în 2050, dar a precizat că UE a oferit sume generoase pentru regiunile care ar fi afectate de renunțarea la combustibilii fosili.  

Potrivit experților, doar 7,5 miliarde de euro vin însă din bugetul UE, în timp ce - prin comparație - Guvernul german a anunțat că va aloca până în 2038 circa 40 de miliarde de euro landurilor afectate de renunțarea la extracția de lignit. Restul va fi completat cu fonduri structurale și cofinanțare din partea statelor membre.

În total, 108 regiuni carbonifere cu 237.000 de muncitori ar putea fi afectate pe întregul continent de măsurile pactului. Experții consultați de Spiegel Online apreciază că în special Polonia, Germania și Cehia vor beneficia de banii din Fondul pentru o tranziție justă. 

Ce va face România?

”Din păcate, administrația noastră nu este pregătită pentru acest mecanism modern. Statul român aproape a ignorat în ultimii ani instrumentele financiare propuse de Comisie. Puteam aloca și până acum scheme de creditare pe toate programele operaționale, dar obtuza administrație de stat de la MFE și Ministerul Dezvoltării nu a făcut-o”, susține europarlamentarul USR-PLUS Cristian Ghinea.

Banii ar putea fi folosiți pentru regiuni ca Valea Jiului sau Oltenia, unde închiderea minelor pune în dificultate locuitorii, punctează și Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și vicelider al grupului PPE din Parlamentul European.

”România se numără printre țările membre care vor avea nevoie de sprijin financiar și logistic suplimentar din partea Uniunii Europene pentru a atinge aceste obiective. Avem regiuni carbonifere, precum Valea Jiului și Oltenia, pentru care tranziția se va face cu mare greutate”, a spus Mureșan.