UPDATE

Potrivit unui draft al Rezoluției, care urmează să fie definitivată până la votul de joi, eurodeputații cer statului român să-și întărească eforturile pentru a elucida adevărul despre Revoluția din 1989. 

Declarații:

Adina Vălean: Revoluția română a început la Timișoara, a fost primul pas spre întoarcerea românilor în Europa, după decenii de izolare. 

• peste 1.000 de oameni au plătit prețul celei mai sângeroase schimbări din estul Europei.
• violența cu care regimul comunist a încercat să reprime aspirațiile către libertate ale românilor par astăzi la ani lumină pentru România care este acum parte a UE.
• nimic nu e peren, trebuie să ne asigurăm că nu vom mai avea regimuri totalitare, penurie și izolare, trebuie să privim către viitor și să aplicăm aceste principii în primul rând în relația cu vecinii Uniunii.
• sprijinul pentru UE în România e la un nivel record, lucru demonstrat și prin participarea mai mare față de media europeană la europarlamentarele din mai.

 Traian Băsescu (PPE): 

• exact astăzi sărbătorim 30 de ani de la momentul în care Timișoara a răbufnit de la un eveniment aparent banal. 
• Revoluția s-a extins în toate orașele țării, milioane de români au fost în stradă.
• toți românii au fost în fața gloanțelor armatei care a tras în popor, dar dorința de a reveni în rândul familiei europene a fost mai puternic decât frica.
• UE e și despre interdicția dictaturilor în interiorul Uniunii.

Cristian Terheș (PSD) amintește de confiscarea pământurilor și episcopii și preoții Bisericii Greco-Catolice aruncați în închisori. 

• ”Revoluția din decembrie 1989 a pus capăt unui regim comunist totalitar și criminal în România. Revenirea la democrație în România s-a făcut prin jertfă umană. Miile de jertfe de la Revoluția din 1989 se adaugă sutelor de mii de români care, de la instaurarea comunismului, au luptat în România pentru restaurarea democrației, a demnității și a drepturilor omului”.
• "Sunt oameni care au fost închiși pentru că s-au opus ideologiei comuniste și pentru că au refuzat să servească intereselor partidului comunist. Revoluția din 1989 a fost apogeul luptei împotriva corupției din România, dusă timp de peste 40 de ani. 
• "Mă bucur că toți reprezentanții României în acest parlament vor vota în favoarea acestei rezoluții. Aceasta e dovada a ceea ce ne-a unit și ne unește ca români: lupta pentru respectarea libertății și demnității noastre și a urmașilor noștri". 

Dacian Cioloș (PLUS): 

• în acele zile mulți oameni obișnuiți au devenit eroi, lor le datorăm revenirea în rândul Europei.
• 
  

Reinhard Bütikofer (Verzi): 

• În fața acestor oameni nu putem decât să ne plecăm și să avem respect, cea mai prețioasă moșternire e faptul că avem atât de multe exemple de curaj în toate țările Europei, femei, tineri au ieșit în stradă și au plătit un preț foarte scump.
• pe de altă parte, el a criticat această tendință din PE de a înainta rezoluții care cer stabilirea unor vinovați.

Nicola Procaccini (ECR): A fost o jertfă de sânge, ideile tinerilor români de atunci sunt și astăzi, și chinezii care luptă împotriva regimului sunt la fel de visători ca cei de la Timișoara.

Siegfried Mureșan (PPE): Prin Revoluție, românii și-au câștigat locul în Europa. 

• cuvântul cheie este comemorare, trebuie să ne gândim la cei peste 1.142 de morți.
•  românii au continuat să luptăm pentru valori europene, noi avem obligația de a apăra valorile pentru care românii și-au pierdut viața în 1989.
• 
  

Dragoș Benea (PSD): Eroii Revoluției au deschis drumul democrației și statului de drept în România, trebuie să facem tot posibilul pentru a-i găsi pe vinovați.

Vlad Botoș (USR PLUS): Revoluția ne arată forța pe care o au oamenii atunci când luptă împreună pentru principii. 

• recunoștința noastră nu e suficientă, trebuie să cerem dreptate pentru cei care și-au riscat viața, pentru familiile lor, e cazul ca statul român să trateze cu celeritate dosarul Revoluției. 

Kinga Gal (PPE): A fost o luptă pentru libertate, dar până acum actele de violență comise în timpul Revoluției nu au fost condamnate și judecate, nu trebuie să-i uităm pe eroii Revoluției. 

• spiritul Revoluției de la Timișoara e o valoare comună europeană. 

Boguslaw Marian Liberadzki (S&D): Ca polonez, susțin această Rezoluție care condamnă caracterul criminal al regimului comunist din România, salutăm aderarea României la UE și sperăm că va adera în curând și la Schengen.

Dan Motreanu (PNL): Ce s-a întâmplat a fost și o trăire a europenilor, care și-au arătat solidaritatea față de români. De atunci, an de an, poporul român așteaptă un răspuns, un final în care toți vinovații să fie judecați și condamnați. Există încă o temere că această așteptare poate continua încă pe atât, dacă nimeni și nimic nu va impulsiona justiția să stabilească adevărul. România nu se va putea desprinde complet de trecut până nu vor fi stabiliți vinovații.

Carmen Avram (PSD): Nu e nimic mai periculos ca dictatura, victimele Revoluției au fost ucise de gloanțe, dar destinul lor tragic a fost decis de cei care au tăcut pentru liniștea și foloasele proprii. 

• ”30 de ani mai târziu ar însemna o justiție pe cât de necesară, pe atât de târzie. Nu înțeleg, sau poate nu vreau să înțeleg, de ce niciodată până acum nu s-a făcut o ancheta serioasă și de ce 20 de milioane de români au și azi 20 de milioane de variante despre Revoluția din 1989”.
• "Mi se pare, de asemenea, tragic că 30 de ani mai târziu nici n-am ajuns la idealul pentru care au luptat și s-au sacrificat românii, dar nici nu par asumate și serioase comemorările și regretele oficiale. Mai grav, descopăr tot mai des în societate o lipsă de respect față de generațiile care au trăit în condiții crunte înainte de '89, ai căror copii s-au stins, sau au rămas traumatizați după evenimentele de acum 30 de ani și care, atât cât s-a putut atunci, au construit țara în care trăim acum”.
• "La scara istoriei, 30 de ani înseamnă infim, dar pentru un om înseamnă o viață în care, dacă nu e educat în spiritul recunoștinței și al respectului față de trecut, uită."De aceea, cred că e obligatoriu ca perioada comunistă și Revoluția să fie introduse într-un manual separat și studiate temeinic în școlile din România". 

Loránt Vincze (PPE/UDMR) spune că, indiferent de deciziile ulterioare controversate, retragerea medaliei acordate lui Laszlo Tokes, un simbol al Revoluției, e o nedreptate. El critică faptul că foști colaborati ai regimului comunist au acces acum la funcții în administrație. 

Tudor Ciuhodaru (PSD) a cerut primirea României în Schengen.

Maria Grapini (PSD):  Acum 30 de ani eram în stradă și pentru a stabili adevăr trebuie să înțelegeți că Revoluția nu e a unei persoane sau a unui grup de persoane, e a românilor, acesta e adevărul, a fost o revoltă populară, am început să sunăm în alte orașe să spunem oamenilor să iasă în stradă. 

• trebuie să respectați poporul român, care e proeuropean, din respect pentru el cer Comisiei, Consilului, Parlamentului să respecte drepturile românilor și să le dea credibilitate, în 30 s-au schimbat multe.

Iuliu Winkler (PPE/UDMR) amintește rolul jucat de Laszlo Tokes în Revoluție și cere respectarea drepturilor minorităților, dar și tragerea la răspundere a celor vinovați pentru morții de la Revoluție.

Julie Ward (S&D): Sunt din nord-estul Angliei, unde este o comunitate foarte mare de români, pe mulți îi pot numi prieteni. Brexit reprezintă un viitor sumbru pentru diaspora română, dar și pentru Marea Britanie. Mulți români din țara mea, care au trăit în dictatură, nu se mai simt bine în casa lor adoptivă, au existat atacuri asupra lor, copiii nu se mai pot juca afară.

+++

Rezoluția a fost inițiată de PPE.

”Toți cei 32 de parlamentari români, indiferent de apartenența politică, au putut să facă propuneri pe proiectul de text și îl vor susține în plen...La fel de important este că liderii tuturor grupurilor parlamentare au fost de acord cu propunerea grupului PPE de a se introduce în dezbaterea Plenului Parlamentului Rezoluția despre Revoluția Română”, a anunțat săptămâna trecută fostul președinte Traian Băsescu, eurodeputat PMP/PPE.

Comisarul pentru transport Adina Vălean va susține din partea Comisiei Europene o declarație în plen, urmată de intervenții ale liderilor grupurilor politice și deputaților.

Dezbaterea va fi finalizată cu o rezoluție ce va fi supusă la vot joi, la ora 13:00 (ora României).