Președintele Klaus Iohannis a confirmat miercuri, într-o conferință de presă, că a discutat cu premierul Viorica Dăncilă despre numirea unui comisar român, dar a spus că nu este luată nicio decizie. 

„Doamna prim-ministru m-a informat că dorește să nominalizeze o persoană pentru comisar interimar (Ioan Mircea Pașcu - n.r.), ceea ce s-a și întâmplat. În continuare, însă, după validarea candidatei propuse pentru Președinția Comisiei, România va trebuie să desemneze o persoană pentru comisar european pentru un mandat întreg... Evident că am așteptarea legitimă să fiu informat în timp util despre persoana sau persoanele care sunt avute în vedere pentru această desemnare”, a spus Iohannis.

Președintele a precizat că premierul „nu a venit până în momentul de față cu niciun fel de propunere pentru poziția de comisar, pentru mandatul care urmează”.

Guvernul a insistat să numească un comisar interimar din partea României, în persoana fostului vicepreședinte al Parlamentului European Ioan Mircea Pașcu, pentru a o înlocui pe Corina Crețu, care și-a preluat mandatul de europarlamentar, în pofida dorinței actualului șef al Comisiei, Jean Claude Juncker, care și-ar fi dorit să nu mai fie numiți interimari pentru o perioadă foarte scurtă.

Dar ce va urma în câteva luni nu este clar nici pentru președinte, nici pentru guvernul condus de PSD. Potrivit unor surse politice, social-democrații au ales câteva portofolii pe care le-ar dori în viitoarea Comisie, ce ar urma să-și preia mandatul de la 1 noiembrie, dar nu este clar dacă au început deja negocierile la nivel european.

Klaus Iohannis spune că la Consiliul European în care s-au decis viitorii șefi ai instituțiilor de top din UE nu au fost negocieri pe tema portofoliilor din viitoarea Comisie. „Nu s-au negociat niciun fel de portofolii, acolo s-a negociat o configurație pentru posturile de vârf, în speță conducerea Comisiei Europene, conducerea Consiliului European”.

Totuși, presa internațională a relatat că unele state au cerut, în schimbul susținerii Ursulei von der Leyen pentru postul de șef al Comisiei Europene, anumite poziții în cadrul viitorului executiv. Astfel, spre exemplu, premierul Giuseppe Conte ar fi cerut un post de vicepreședinte pentru Italia, dar între timp italienii au obținut șefia Parlamentului European.

„Nu s-au negociat, însă, interese naționale, pe poziții de comisar. Cu o remarcă totuși, mai mulți din să zicem țările mai noi membre, am avut pretenția ca absența unei persoane din Estul Europei în conducerea instituțiilor europene să fie compensată just prin poziții de Vice-Președinte la nivelul Comisiei Europene, la momentul la care, sigur, se va discuta componența acestei Comisii. Dar portofolii nu s-au negociat de această dată”, a insistat președintele Iohannis.

Și Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și membru al familiei populare europene la fel ca președintele Iohannis, a solicitat Guvernului să negocieze un post de vicepreședinte al Comisiei, după ce ministrul de externe Teodor Meleșcanu a declarat că, după ce a deținut două portofolii „bănoase”, România nu poate spera la prea mult de la viitoarea Comisie.

Ce-i drept, prin Dacian Cioloș, în comisia Barroso, și Corina Crețu, în comisia Juncker, România a deținut pozițiile de comisar pentru agricultură și, respectiv, dezvoltare regională, administrând astfel cele mai mari bugete ale Uniunii Europene.

PSD are în vedere portofoliile de Energie, Transporturi, Mediu sau Politică de vecinătate, potrivit unor surse politice, dar încă nu a anunțat persoanele care ar putea fi desemnate.

În schimb, alte state din regiune au anunțat deja ce persoane ar putea fi nominalizate. Spre exemplu, Slovacia vrea ca Maros Sefcovic să rămână și în următoarea Comisie, în timp ce Bulgaria o va nominaliza din nou pe Mariya Gabriel, care a și renunțat la fotoliul de eurodeputat în acest context.

Nominalizarea comisarului este responsabilitatea exclusivă a Guvernului, iar Executivul nu a colaborat prea bine cu Klaus Iohannis în ultima vreme în chestiuni legate de diplomație. Chiar dacă președintele nu are niciun rol în desemnarea comisarului, Iohannis ar fi putut negocia cu alți lideri europeni sprijin pentru o poziție sau alta.

În plus, chiar dacă acum relațiile PSD cu familia sa europeană par că s-au normalizat, nu trebuie uitat că socialiștii europeni (PES) au înghețat pentru câteva luni relațiile cu social-democrații români pe fondul atacurilor asupra statului de drept. Relațiile nu tocmai cordiale din ultima vreme ar putea avea repercusiuni în negocierea pozițiilor din viitoarea Comisie.