În completarea obiectivului ambițios al UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până la jumătatea secolului, această strategie urmărește să consolideze capacitatea de adaptare a UE și a lumii și să reducă la minimum vulnerabilitatea la impactul schimbărilor climatice.

Chiar dacă am pune capăt astăzi tuturor emisiilor de gaze cu efect de seră, notează Comisia Europeană, consecințele deja vizibile ale schimbărilor climatice nu vor putea fi anulate.

„Suntem martorii unei intensificări a frecvenței și a gravității fenomenelor climatice și meteorologice extreme. Acestea variază de la incendii forestiere și valuri de căldură fără precedent la secete devastatoare și de la uragane care devastează regiunile ultraperiferice ale UE la păduri decimate de epidemiile fără precedent de gândaci de scoarță din Europa Centrală și de Est. Deficitul de apă din UE a afectat activități economice extrem de diverse, cum ar fi agricultura, acvacultura, turismul, răcirea centralelor electrice și transportul de mărfuri pe râuri”, se arată într-o comunicare a Executivului comunitar.

Comisia estimează că pierderile economice generate în UE de fenomenele meteorologice extreme depășesc deja, în medie, 12 miliarde de euro anual.

Noua strategie pornește de la Strategia de adaptare la schimbările climatice adoptată în 2013, dar scopul acesteia este să se concentreze mai degrabă pe elaborarea de soluții decât pe înțelegerea problemei și să se treacă de la planificare la punerea în aplicare.

„Pandemia de COVID-19 ne-a reamintit cu fermitate că un nivel de pregătire insuficient poate avea consecințe dezastruoase. Nu există niciun vaccin împotriva crizei climatice, dar putem totuși să o combatem și să ne pregătim pentru efectele sale ineluctabile”, a declarat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei.

„Noua strategie de adaptare la schimbările climatice ne permite să ne accelerăm și să ne aprofundăm pregătirile. Dacă ne pregătim încă de pe acum, putem să construim un viitor rezilient la schimbările climatice”, a adăugat Timmermans, care este responsabil de Pactul ecologic european.

Obiective și acțiuni

La acțiunile de adaptare la schimbările climatice trebuie să participe toate componentele societății și toate nivelurile de guvernare, atât în interiorul, cât și în afara UE, menționează Comisia Europeană. „Vom depune eforturi pentru a construi o societate rezilientă la schimbările climatice prin îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la impactul schimbărilor climatice și a soluțiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării la schimbările climatice și prin multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, prin accelerarea măsurilor de adaptare și prin sprijinirea consolidării rezilienței la schimbările climatice la scară mondială”, se arată în comunicatul acesteia.

Strategia urmărește trei obiective și propune o serie de acțiuni pentru a le îndeplini. În primul rând, UE ar vrea ca adaptarea să fie mai inteligentă - este nevoie de îmbunătățirea cunoștințelor și a disponibilității datelor, asigurarea unor date mai numeroase și de o mai bună calitateși transformarea Climate-ADAPT în platforma europeană de referință pentru cunoștințele în materie de adaptare.

În plus, adaptarea ar trebui să fie mai sistemică - Comisia vrea sprijinirea elaborării de politici la toate nivelurile de guvernanță, societate și economie și în toate sectoarele, prin îmbunătățirea strategiilor și a planurilor de adaptare; integrarea rezilienței la schimbările climatice în politica macrobugetară și promovarea de soluții bazate pe natură în vederea adaptării.

Nu în ultimul rând, trebuie accelerată adaptarea la toate nivelurile - prin accelerarea dezvoltării și a punerii în aplicare a soluțiilor de adaptare; reducerea riscurilor legate de schimbările climatice; eliminarea decalajului în materie de protecție climatică și asigurarea disponibilității și sustenabilității apei dulci.

Relațiile internaționale

Politicile europene de adaptare la schimbările climatice trebuie să fie în concordanță cu poziția Uniunii de lider mondial în materie de atenuare a schimbărilor climatice. Acordul de la Paris a fixat un obiectiv mondial în materie de adaptare și a subliniat faptul că adaptarea este un factor-cheie al dezvoltării durabile. UE va promova abordări subnaționale, naționale și regionale în materie de adaptare, axându-se în special pe adaptarea în Africa și în statele insulare mici în curs de dezvoltare, mai spune Comisia.

UE și statele sale membre și-au sporit sprijinul global pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice acordat țărilor terțe cu 7,4 % în 2019, ajungând la 21,9 miliarde de euro, din care 52% au fost cheltuite pentru a-i ajuta pe partenerii Uniunii să se adapteze la schimbările climatice. Pentru a elimina deficitul de finanțare în materie de adaptare la schimbările climatice, Comisia va urmări să sporească resursele și să mobilizeze finanțare pentru adaptare la scară mai largă, inclusiv prin mecanisme inovatoare.

Sprijinul financiar pentru adaptare este pus la dispoziție prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene, al politicii agricole comune, al programului LIFE și al Mecanismului de redresare și reziliență. Și programul Orizont Europa va mobiliza resurse semnificative în efortul de a face Europa rezilientă la schimbările climatice.