Refuzul Budapestei de a ratifica acordul încheiat cu cele 79 de țări terțe, convenit de negociatorii europeni în decembrie, riscă să pună în pericol ani de discuții menite să actualizeze vechiul acord cu țările ACP - denumit Acordul de la Cotonou - cu noi dispoziții privind protecția mediului, drepturile omului și migrația.

''Toate propunerile noastre au fost eliminate de pe masă, așadar cu siguranță nu ne vom pune numele pe acest acord'', a explicat Szijjarto refuzul țării sale de a subscrie acestui acord, care pentru a intra în vigoare trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre ale UE.

Noul acord include clauze privind preluarea înapoi de către țările ACP a propriilor cetățeni migranți cărora le este respinsă cererea de azil în UE, dar în același timp deschide calea unei migrații legale dinspre aceste țări către UE, de exemplu prin vize sau reunificări familiale, lucru cu care Ungaria nu este de acord.

Premierul acestei țări, Viktor Orban, a declarat într-un interviu în septembrie că Budapesta nu dorește ''o societate paralelă, ori o societate deschisă sau o cultură amestecată'' create în UE de migranții musulmani.

Pe de altă parte, Peter Szijjarto a cerut ca UE să renunțe la ''precondițiile politice'' în semnarea acordurilor comerciale. UE nu trebuie să asocieze comerțul și economia cu chestiuni care nu au nimic de-a face cu vreuna dintre acestea, a adăugat el, potrivit agenției MTI.

''Există o nevoie presantă pentru pași urgenți care să restabilească greutatea pe care UE a avut-o în economia mondială și în comerțul global'', a argumentat șeful diplomației ungare. Ungaria, țară ale cărei exporturi au reprezentat anul trecut 83% din PIB-ul său, dorește ca UE să intre într-o cooperare instituțională strânsă cu zona de comerț liber din Orientul Îndepărtat, estimând că pierderea unei asemenea oportunități va costa mult UE și va afecta încasările din exporturi ale statelor membre.