La finele săptămânii trecute, la Oficiul Băncii Mondiale din Republica Moldova au fost prezentate studiile de fezabilitate privind perspectivele de realizare a unor mega-proiecte energetice, care să reducă și chiar să elimine dependența țării de livrările de curent din regiunea separatistă și de gaze din Rusia.

Prezentarea s-a făcut într-un cerc restrâns de specialiști și funcționari și fără accesul presei.

• Cinci obiective strategice

Deocamdată nu sunt cunoscute concluziile acestor studii, dar Guvernul de la Chișinău planifică deja să semneze "în regim de urgență" un Memorandum de Înțelegere cu Guvernul de la București care prevede dezvoltarea interconexiunilor dintre Republica Moldova. Potrivit documentului, România și Republica Moldova vor declara drept obiective strategice de importanță națională următoarele proiecte:

- Gazoductul Ungheni - Chișinău;

- Gazoductul Onești-Iași și stațiile de comprimare aferente;

- Interconexiunea electrică Isaccea – Vulcănești – Chișinău și stația Back-to-Back aferentă;

- Interconexiunea electrică Iași – Ungheni – Strășeni și stația Back-to-Back aferentă;

- Interconexiunea electrică Suceava – Bălți și stația Back-to-Back aferentă.

Potrivit autorilor la selectarea acestor proiecte investiționale strategice, s-a luat în considerare că în prezent:

în sectorul electroenergetic din Moldova există o necesitate critică pentru linii de înalta tensiune pentru a îndeplini criteriile de siguranță și de a crește capacitatea interfeței, iar în sectorul gazelor trebuie asigurată diversificarea surselor de aprovizionare, care are la bază îmbunătățirea interconexiunilor de transport cu scopul de a oferi căi alternative de aprovizionare și un număr mai mare de furnizori alternativi,

se arată într-o notă de argumentare elaborată de Ministerul Economiei.

Totodată autoritățile susțin că:

"având în vedere importanța asigurării securității energetice a Republicii Moldova și urmărind crearea premiselor integrării în piața unică europeană de energie, Ministerul Economiei a luat o singură decizie cu privire la inițierea negocierilor și aprobarea semnării tratatului și, astfel, a elaborat unicul proiect de Hotărîre de Guvern pentru semnarea acestui Memorandum de Înțelegere”.

Documentul nu specifică care vor fi costurile proiectelor și de unde se vor lua banii necesari, dar precizează că acestea:

Vor fi stipulate în proiectul Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind realizarea proiectelor de interconexiune în domeniul gazelor naturale și a energiei electrice, ce va fi semnat după Memorandumul de Înțelegere.

De notat că recent Ministrul Economiei, Stephane Bride a spus că este necesară urgentarea proiectelor de interconexiune electrică cu piața românească și europeană. De asemenea Bride a anunțat că până în 2020 se preconizează construcția liniilor de interconexiune cu sistemul electroenergetic românesc Vulcănești-Chișinău, Ungheni-Strășeni, Bălți-Suceava.

• Moldova poate deveni un hub energetic

Profesorul Nicolae Mogoreanu, președintele Asociației Consumatorilor de Energie, afirmă că liniile de interconexiune au o importantă majoră pentru Republica Moldova.

Realizarea celor trei linii de tensiune înaltă cu stații back-to-back va permite să avem acces la energia electrică din România și alte state UE, dar și să rămânem interconectați cu sistemul energetic din spațiul CSI și astfel să devenim un punct de tranzit a curentului spre Vest și invers,

a precizat specialistul.

Totodată Mogoreanu crede că țara ar putea avea beneficii enorme, atât prin accesul la mai multe surse de curent electric, cât și de la tranzitul acestuia prin rețelele din Republica Moldova.

Important este să fie voință politică pentru a le duce la capăt, dar să fie găsite și resursele financiare necesare. Or, astfel de proiecte necesită investiții majore și de lungă durată, cu termen de recuperare mai mult de 10 ani,

a adăugat profesorul.

Unele estimări făcute anterior de reprezentanți din cadrul Guvernului de la Chișinău, menționau sume între 400 milioane de euro și un miliard de euro, necesare pentru realizarea acestor proiecte.

• 220-260 de milioane de euro pentru rețelele de gaze

Astfel Studiul de fezabilitate al proiectului de construcție a conductei de gaze Ungheni-Chișinău, efectuat de compania germană Fichtner arată că această lucrare ar putea începe abia în 2016 și va fi gata la finele anului 2018.

Conform estimărilor din acest studiu extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău presupune o investiție cuprinsă între 110 și 150 milioane de euro, în funcție de capacitatea de transport. Pentru extinderea capacității de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creșterea capacității la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiție de 150 milioane de euro.

Pentru ca Moldova să scape de dependența de Gazprom, și fie asigurată cu gaze din altă sursă mai este necesară o investiție totală de 220-260 de milioane de euro.

• De unde se vor lua banii?

Costuri similare sau chiar mai mari ar putea necesita celelalte două linii electrice. În consecință suma necesară pentru liniile electrice cu stații back-to-back ar necesita investiții de peste 400 de milioane de euro, iar în total cu rețelele de gaze proiectele incluse în acest memorandum vor necesita peste 600 de milioane de euro.

Guvernele de la Chișinău și București speră să obțină aceste resurse de la instituțiile financiare internaționale. Or și în prezent acestea acordă asistență în realizarea proiectelor ce sporesc securitatea energetică în Moldova și în regiune.Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru lucrările ce permit extinderea gazoductului Iași-Ungheni până în Chișinău.

În același timp Ministerul Economiei a solicitat Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare să cofinanțeze, împreună cu Banca Europeană de Investiții și Facilitatea de investiții pentru Vecinătate UE (EU NIF), construcția acestei conducte de gaze.

Analiză realizată de Mold-Street.com