Expert Forum a organizat, luni, la București, o dezbatere "nu doar despre Moldova, ci mai ales cu Moldova", ocazie cu care Maia Sandu, fost ministru al Educației la Chișinău, a trecut în revistă, motivele pentru care R. Moldova a ajuns dintr-o poveste de succes "un horror”, după cum s-a exprimat un alt speaker.

"Suntem într-un moment în care cetățenii nu mai cred în instituțiile statului. Cele mai multe s-au compromis și nu ne ajută să construim o relație între cetățeni și instituții”, a declarat fostul ministru al Educației Maia Sandu, evocând criza economică, bancară, socială, dar mai ales criza politică profundă "determinată de guvernarea proastă”.

"În timp ce noi toți, și partenerii de dezvoltare, ne credeam o istorie de succes a Parteneriatului Estic s-a dovedit că R. Moldova trece iar printr-un exemplu de guvernare proastă”, în pofida unor rezultate care au existat începând cu 2009, a mai declarat Sandu.

Fostul ministru a arătat cu degetul Partidul Democrat al lui Marian Lupu care a fost "foarte bun” în a controla instituțiile statului, exprimându-și îngrijorarea că anumite instituții rămase independente vor ajunge să lucreze în interesul unor politicieni și nu al cetățenilor.

Printre problemele enumerate de politician se numără și existența în continuare a unei divizări între cei care se uită spre vest și cei care se uită spre est.

Am avut o șansă în 2009, când s-a schimbat puterea și la guvernare au venit partide care s-au declarat proeuropene. A existat atunci o șansă ca să se demonstreze că guvernarea poate să aibă grijă și să lucreze în interesul cetățeanului, indiferent de viziunile geopolitice. Acum toată lumea s-a convins că nu este așa și istoria a arătat că avem în R. Moldova sau o guvernare de dreapta sau o guvernare de stânga proastă”,

Ea a atras atenția că țara sa este "într-o capcană”, cu un guvern care nu este considerat proeuropean, ci periculos prin capturarea instituțiilor statului, și pe de altă parte cu perspectiva unor anticipate, în condițiile în care "pe segmentul votantului proeuropean nu avem alternativă pentru că nu s-au creat încă niște forțe sănătoase, suficient de puternice care să poată face față unui scrutin electoral”.

Pe de altă parte, anticipate nu ar trebui să fie organizate mai târziu de toamna lui 2016, "altfel riscăm să nu mai putem avea alegeri libere”.

Sandu a reamintit faptul că societatea civilă i-a transmis guvernului o serie de condiții, similare cu cele ale Guvernului român pentru acordarea împrumutului, apreciind că protestul trebuie să rămână în continuare un mijloc de presiune asupra autorităților. 

"Există temerea că cei de la putere vor încerca să îndeplinească aceste condiții pe jumătate, să facă anumite lucruri, dar nu să respecte neapărat spiritul acestor condiții, și anume diminuarea controlului politic al instituțiilor și să începem reforme adevărate în justiție și combaterea corupției" a mai spus fostul ministru.

În opinia sa, călcâiul lui Ahile pentru actualul guvern este situația bugetară, mai ales că acesta are în plan o serie de măsuri populiste, precum creșterea unor plăți sociale.

Problemele din justiție

Centrul Național Anticorupție se ocupă de investigarea cazurilor de corupție, dar la o analiză se poate observa că nu este vorba de dosare de mare corupție, a subliniat Nadejda Hriptievschi, de la Centrul de Resurce Juridice din Moldova.

Aceasta a atras atenția și asupra rezistenței la reformă și a luptei între instituțiile judiciare, precum și asupra faptului că proiectul de lege privind reforma procuraturii se află în Parlament din 2013.

O problemă există și în ceea ce privește integritatea. Comisia Națională pentru Integritate reprezintă "o mare dezamăgire", deoarece nu are competențe pentru a da sancțiuni, iar în sistemul judiciar se remarcă o tendință de numire a unor persoane cu probleme de integritate.

Poziția României

Cristian Ghinea, consilier al premierului Dacian Cioloș, a precizat că autoritățile române doresc "o Moldovă democratică și reformată”, avertizând Chișinăul că acele condiții transmise de premier nu sunt doar ale României, ci au fost făcute în urma unor consultări cu CE.

Referitor la programul privind alocarea a 100 de milioane de lei început în 2010, Ghinea a remarcat că nu au existat "proceduri clare pentru ca banii să aibă impact”, motiv pentru care, deși trebuia să se termine în 2014, până acum s-au s-au cheltuit "cam jumătate din bani” (confinanțare la gazoductul Iași-Ungheni, ajutor umanitar în urma inundațiilor din 2010 și programul pentru grădinițe - care este de succes).

"Ar mai fi disponibili pentru anii care vin, dar atenție, nu sunt prinși în bugetul pe acest al României, deci e o promisiune pentru anii care vin”, a spus Cristian Ghinea.

"Cu mici excepții, noi am ascultat astăzi povestea unui stat eșuat: R. Moldova. Nu diferă mult speech-ul celor din Libia, Somalia de cel al celor care au venit astăzi din R. Moldova”, a afirmat Ion Sturza, fost premier moldovean.

Întrebările lui Sturza:

•  Cum a fost posibil acest horror, cu furturile, corupția?
• Cum a fost posibil ca această țară să fie în final capturată de o singură persoană care a privatizat funcțiile fundamentale ale statului?

Fostul premier a lansat critici și la adresa SUA.

Doamna Nuland și-a ancorat portavionul pe Dâmbovița și după consultări la Cotroceni a aruncat bomba stabilizării. Bomba asta care a fost, de fapt, o bonitate pentru sistemul oligarhic din R. Moldova și care le-a dat foarte mult tupeu celor de la Chișinău să-și continue acest jaf.

"Americanii au aruncat bomba dar stabilizarea trebuie s-o facă românii”, a susținut Sturza, adăugând că, pentru prima dată din 1912, România este responsabilă "pe bune” de stabilizarea și de reformele din R. Moldova. În plus, va trebui să plătească și pentru reconstrucția țării.

În opinia sa, în prezent Rusia nu mai are prea multe resurse și nici dorință să se implice în R. Moldova.

Despre povestea de succes: "Toată această poveste de succes a fost construită imaginar de niște funcționari, fie ei din serviciile secrete, fie ei din diplomație - și nu mă refer numai la cea română, care au raportat în veselie despre megasuccesele R. Moldova și, direct sau indirect, au contribuit la construcția acestui regim criminal de la Chișinău”, a afirmat Ion Sturza.