Fostul preşedinte eston Toomas Hendrik Ilves a povestit la Bucureşti cum au fost introduse serviciile de e-Guvernare în Estonia. Exemplul său a fost urmat şi de R. Moldova. În România, ANPC primeşte sesizări online ca la ghişeu: între 8:30 şi 16:30.

Toomas Hendrik Ilves a povestit recent la Bucureşti cum a reuşit Estonia să-şi digitalizeze serviciile, văzând în acest domeniu o posibilitate de a recupera distanţa faţă de ţări mai dezvoltare care nu au avut neşansa a zeci de ani de regim sovietic.

 

"În 1938, Estonia şi Finlanda aveau acelaşi PIB pe cap de locuitor, acelaşi nivel de dezvoltare, nu ridicat, dar noi şi finlandezii eram la acelaşi nivel. În 1991, când Estonia a scăpat de sub ocupaţia sovietică, PIB-ul pe cap de locuitor al Finlandei era de 13 ori mai mafre decât cel al ţării mele. Asta arată beneficiile comunismului",

a spus Ilves, la Microsoft Summit de la Bucureşti.

Fostul preşedinte a mai spus că în acea perioadă situaţia în Estonia era "destul de îngrozitoare", mulţi gândind că va fi nevoie de multe decenii "pentru a construi toate drumurile care n-au fost construite, pentru a reconstrui toate lucrurile construite prost ... părea o situaţie destul de disperată".

Ideea salvatoare a venit după ce în 1993 a apărut primul browser comercial şi unii lideri estoni au văzut un potenţial de dezvoltare: "Era uimitor ... practic, toată lumea era la acelaşi nivel. SUA şi Estonia nu mai erau atât de diferite dacă aveau conexiune şi browser", a afirmat Ilves, amintindu-şi cum s-a numărat printre cei care au pledat pentru digitalizarea şcolilor şi dotarea lor cu laboratoare de informatică.

Proiectul a început prin anii '95-'96 şi până prin '98-'99 fiecare şcoală avea un laborator de informatică, acesta fiind accesibil şi publicului larg după orele de curs. 

Cam în aceeaşi perioadă şi băncile şi-au dat seama că nu pot avea filiale în fiecare sat, astfel că au decis să ajute guvernul şi împreună au creat un program pentru a-i învăţa pe oameni să folosească computerele şi să facă tranzacţii online, în special în zonele rurale.

Următoarea etapă a vizat serviciile guvernamentale, accesul cetăţenilor fiind simplificat prin introducerea cărţii de identitate cu cip integrat. În prezent, serviciile de e-guvernare au ajuns atât de departe încât este nevoie de interacţiunea fizică dintre cetăţeni şi autorităţi doar în trei situaţii: la căsătorie, la divorţ şi la vânzarea unei proprietăţi.

Secretul succesului - în opinia lui Toomas Hendrik Ilves - folosirea cărţii de identitate cu cip trebuie să fie obligatorie pentru toată lumea. El a precizat că în multe ţări folosirea ei este opţională, caz în care nici guvernele şi nici sectorul privat nu au interes în dezvoltarea unor servicii online de calitate, atât timp cât ele vor fi folosite de 15-20% din populaţie.

Cât de dezvoltat e sistemul e-government în Estonia?

Pentru românii care au de-a face frecvent cu funcţionarii care îşi cer fel şi fel de hârtii şi copii, deşi le au în sistem - sau ar trebui să le aibă - poate suna SF, dar în Estonia ai nevoie de doar 3-5 minute pentru a-ţi plăti taxele.

Un alt exemplu dat de fostul preşedinte eston este cel al reţetei digitale. În Estonia nu mai există reţete pe hârtie. Medicul te consultă, îţi prescrie o reţetă, aceasta este încărcată în sistem şi tot ce trebuie să faci e să te duci la farmacie, să introduci cardul şi farmacistul are acces la reţetă. Pentru reînnoirea reţetei nici nu trebuie să te mai duci la medic, e suficent să-i trimiţi un e-mail şi apoi să te duci la farmacie.

Reţete digitale transnaţionale

Toomas Ilves a mai spus că, în urmă cu cinci ani, i-a propus preşedintelui finlandez un sistem prin care finlandezii să-şi poată cumpăra medicamente în Estonia pe baza reţetelor date de medicii din Finlanda. El s-a gândit la acest lucru în contextul în care în Estonia se înregistrează anual 7-8 milioane de vizite din Finlanda. Sistemul ar urma să funcţioneze de anul viitor.

Ilves, care a fost preşedinte al Estoniei în perioada octombrie 2006 – octombrie 2016, a reamintit că şi în R. Moldova există e-guvernance.

O privire peste Prut

În urmă cu doi ani, agenţia Agerpres nota că Republica Moldova este supranumită "a doua Estonie" atunci când vine vorba despre serviciile de e-guvernare. Încă din 2011, o serie de servicii-cheie implementate pe platforma publică online funcționează la parametri optimi, performanţă obţinută într-un timp relativ scurt.

Stela Mocan, director executiv al Centrului e-Guvernare din Republica Moldova, și Iurie Țurcanu, director adjunct al aceleași entități, au explicat atunci pentru Agerpres cum a ajuns ţara vecină să implementeze acest sistem.

Obiectivul Guvernului de la acea vreme era - potrivit Stelei Mocan - ca 250 de servicii publice să poată fi oferite online până în 2020. (Citiţi interviul, aici)

Despre succesul R. Moldova a scris, tot în 2015, şi HotNews.ro.

 

Despre lipsa de interes a autorităţilor române pentru e-Guvernare sunt foarte multe de spus. Notăm doar ultima ştire în acest sens, una care frizează absurdul. La Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, sesizările online se pot depune doar între orele 8:30 - 16:30, de luni până vineri. În afara acestor ore, formularul nu este disponibil online, în locul său apărând anunţul cu programul sesizărilor.

Potrivit Eurostat, România e pe ultimul loc în ceea ce priveşte folosirea internetului de către cetăţeni în interacţiunea cu autorităţile publice.