65 de deputați au votat moțiunea de cenzură a comuniștilor și a socialiștilor. Deputaților din PCRM și PSRM li s-au alătura cei din Partidul Democrat, deși formațiunea face parte din coaliția de guvernământ.

Reprezentanții Partidului Liberal ai Partidului Liberal-Democrat și deputații din grupul Leancă nu au votat pentru moțiune, potrivit unimedia.md.

Cabinetul condus de Valeriu Streleț a fost votat de Parlament la 30 iulie.

Acuzații de corupție și de protejare a lui Vlad Filat

În textul moțiunii de cenzură se invocă suspiciuni de corupție care ar plana asupra prim-ministrului și a membrilor Guvernului, relatează Jurnal de Chișinău.

Semnatarii moțiunii susțin că Valeriu Streleț și miniștrii său se poziționează în fruntea unor scandaluri mari de corupție și că premierul este implicat în scheme coruptibile, iar în aceste circumstanțe și-a pierdut dreptul de a administra statul. 

Totodată, Streleț a fost acuzat că s-a transformat în apărătorul lui Vladimir Filat, atunci când a inițiat procedura de demitere a șefului Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru.

Valeriu Streleț a declarat că era pregătit pentru ceea ce se va întâmpla în Parlament, după ce, în urmă cu câteva zile, a primit un telefon de la oligarhul Vladimir Plahotniuc. Premierul a spus că nu i-a răspuns la telefon lui Plahotniuc.

El a respins toate acuzațiile și a declarat că moțiunea de cenzură a PCRM și PSRM este total lipsită de fond.

Lupu demitepropriul Guvern, dar vrea doar în coaliție proeuropeană

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a adus cinci argumente care au stat la baza deciziei democraților de a vota împotriva propriului Guvern.

Printre altele, Lupu a evocat lipsa majorității în Parlament după arestarea lui Vlad Filat, dar și poziția premierului Streleț față de unele propuneri din alianța de guvernare AIE3.

Pe de altă parte, Marian Lupu a susținut că partidul său va participa la crearea doar a unei coaliții proeuropene.

Ce urmează?

Potrivit legislației R. Moldova, în cel mult trei zile, Cabinetul de miniștri va trebui să-și dea demisia, iar șeful statului va desemna un nou prim-ministru. Premierul desemnat are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta Parlamentului propunerile pentru noul Cabinet. Dacă acesta va fi acceptat de deputați, noii miniștri vor putea depune jurământul. 

Respingerea Guvernului de către Legislativ va duce la desemnarea unui nou premier de către președintele țării. În situația în care deputații vor respinge repetat noul Cabinet și programul de guvernare, șeful statului poate dizolva Parlamentul și declanșa alegeri parlamentare anticipate.

MAE speră în formarea cât mai rapidă a unui nou guvern

MAE de la București transmite, într-un comunicat, că a luat notă de votul privind moțiunea de cenzură împotriva Guvernului moldovean și își exprimă așteptarea "formării cât mai rapide a unui guvern capabil să pună în aplicare, în mod coerent și consecvent, a unui program pe asigurarea stabilității Republicii Moldova, remedierea dificultăților socio-economice curente și avansarea pe traseul european, în interesul cetățenilor R. Moldova”.

Ministerul Afacerilor Externe consideră că, în contextul complex din vecinătatea estică, stabilitatea Republicii Moldova trebuie sa fie prima prioritate după care să se ghideze în acest moment acțiunea tuturor forțelor politice responsabile. 

Iohannis: Parcursul european trebuie să continue

Și președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj, în urma demiterii Guvernului moldovean: "Parcursul european al Republicii Moldova trebuie să continue. La fel, trebuie continuate eforturile de reformă, de consolidare a instituțiilor statului de drept, de soluționare a problemelor socio-economice ale actualității”.

Șeful statului a subliniat că R. Moldova traversează "o perioadă dificilă pentru perspectiva agendei de reforme, pentru consolidarea parcursului european și, mai ales, pentru stabilitatea sa de ansamblu”.

În acest context, este "esențial ca forțele politice să acționeze cu maturitate și responsabilitate, în conformitate cu așteptările cetățenilor, așa cum au fost exprimate la alegerile legislative din 30 noiembrie 2014”.