Strategia Națională de Integritate și Anticorupție (SNIA) urmează a fi adoptată prin hotărâre de Parlament, aceasta fiind o condiție a FMI pentru continuarea finanțării Republicii Moldova.

Potrivit Report.md, prin pilonul VIII s-a încercat impunerea organizațiilor de media și a celor neguvernamentale să-și publice rapoartele financiare și să se supună unui "cod de etică" deocamdată inexistent.

Conform directorului adjunct al CNA, Cristina Țărnă, includerea acestui pilon în SNIA ar fi fost solicitată chiar de unele organizații non-guvernamentale – organizații suspectate de o altă parte a societății civile de legături cu guvernarea.

Metode de control

În proiect era menționat că atât sectorul neguvernamental, cât și mass-media au probleme, de aceea "se propun anumite soluții".

"Pentru sectorul asociativ se planifica introducerea mai multor metode  de control al activității organizațiilor neguvernamentale de către instituții ale statului precum: publicarea rapoartelor de activitate, inclusiv financiare ale organizațiilor neguvernamentale; monitorizarea implicațiilor și susținerea actorilor, competitorilor politici și intereselor personale promovate prin organizațiile neguvernamentale; interzicerea beneficiarilor desemnării procentuale și finanțării publice/de stat apartenența și afilierea politică a organului de administrare a organizației, precum și desfășurarea activităților cu caracter politic", se specifica în proiectul SNIA pentru anii 2017-2020.

Nu era uitată nici presa. Autorii propuneau ca "pentru o transparență mai mare", instituțiile media ar trebui: să publice o descriere succintă a politicii redacționale asumate și a angajamentelor legale, precum și a rapoartelor financiare.

Adepți

Olga Bâtcă, expertă anticorupție la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), organizație care a susținut aceste inițiative, a argumentat pentru Report.md că în mediul asociativ este nevoie de un Cod de etică: ”Aceste politici trebuie să se regăsească în unul din documente, la dorința mai  multor organizații. Peste 90% din organizații sunt pentru autoreglementare de mai mulți ani. Cei care pe parcursul ultimilor zece ani invocau necesitatea promovării, aprobării unui Cod de etică, nu erau susținuți de majoritatea membrilor Consiliului ONG-urilor”.

Oponenți

Alți experți din societatea civilă au opinii diametral opuse și spun că Pilonul VIII (radiat deja) din proiectul SNIA erau, de fapt, ingerințe ale guvernării cu scopul reducerii la tăcere a organizațiilor neguvernamentale.

În opinia lui Vladislav Gribincea, președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), autoritățile trebuie să aibă alte priorități și să nu se implice în activitatea sectorului asociativ: ”Eu înțeleg că acest subiect deviază atenția de la lucrurile cu adevărat importante din Strategia Națională Anticorupție și care acolo lipsesc în prezent. Eu înțeleg că lupta împotriva corupției în sectorul non-guvernamental este o prioritate pentru Guvern. Dar să ne întrebăm: în toate domeniile corupția deja a fost lichidată? Dacă sunt probleme în sectorul media, așa cum este menționat în acel proiect, ele nu țin de corupție: ci de administrare proastă, de finanțare. Aceste probleme pot fi soluționate prin alte de mijloace”, a spus Vladislav Gribincea.

El a adăugat că fiecare organizație neguvernamentală are un cod de etică pe care trebuie să îl respecte, dar nu autoritățile trebuie să impună reguli în acest sector: ”Deontologia în termeni populari este despre ceea ce e frumos, nu despre ce este legal și ilegal. Diferența e mare. Pentru deontologie există organe de autoreglementare. În momentul în care statul intervine pe chestiuni deontologice în domeniul media și neguvernamental, nu e bine. Tot mai multe evenimente colaterale mă fac să simt că climatul în Republica Moldova devine tot mai greoi. Avem probleme mult mai serioase care trebuie discutate. Eu nu cred că autorii, atunci când au introdus acest pilon, nu au anticipat că aceste prevederi vor declanșa reacții”.

Citiți continuarea pe Report.md.

Modelul rusesc

În 2012, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat o lege care califică drept "agenți străini" organizațiile nonguvernamentale ce primesc finanțare din străinătate.

Legea prevede înregistrarea separată a organizațiilor care beneficiază de finanțare din străinătate și sunt implicate în "activități politice" în Rusia, conform Mediafax.

În 2015, Putin a promulgat o altă o lege, la fel de controversată, care permite atribuirea statutului de organizație "indezirabilă" pentru ONG-uri străine și internaționale.

"Activitățile unui ONG străin sau internațional care constituie o amenințare pentru bazele regimului constituțional, capacitatea de apărare sau securitatea națională a Federației Ruse pot fi recunoscute drept indezirabile pe teritoriul Federației Ruse", se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Un ONG considerat "indezirabil" nu va avea dreptul să înființeze structuri, să publice informații, inclusiv în presă, și să desfășoare proiecte în Rusia.