Din septembrie 2020, pasionații de snooker au recunscut treptat aceleași repere ca în sezonul anterior. Planurile de succedere a competițiilor într-un ritm normal au fost centrate în Milton Keynes și ulterior, Newport, începând abia cu luna februarie. Orice tentativă suplimentară de a extinde acțiunea către tribune era treptat zădărnicită, pentru fiecare dintre cele 17 turnee găzduite de Albion și Țara Galilor. Ultimul țel tangibil rămânea în pregătirea unei reveniri memorabile în templul tacului, din Sheffield.

Semnalul marii încercări spre normalitate

Era cunoscut încă de la finalul precedentei ediții a Campionatul Mondial că, dacă datele obișnuite se vor menține, cel mai scurt interval între două ocazii supreme va fi bifat. Pentru a schimba amprenta unui sezon cu destule secvențe triste, conducerea snookerului profesionist iniția un parteneriat ce urma să servească drept proiect-pilot, alături de autoritatea guvernamentală britanică. Implementarea unui set strict de criterii sanitare, coroborat cu extinderea ratei vaccinului în Insulă permitea oficial ca unicul Teatru Crucible să poată primi spectatori doar pentru ultima competiție profesionistă a anului (nu și pentru Campionatul Mondial destinat seniorilor).

Un proiect mai mult decât ambițios, ținând cont de statusul neschimbat al majorității sporturilor din Anglia și Regatul Unit, incluzând fotbalul, prevedea ca publicul să fie prezent în tribune pentru toate cele 17 zile de concurs. Ne putem aminti cum în 2020, doar prima zi (31 iulie) s-a alăturat celor două alocate finalei cu asistență fizică. Cei mai norocoși dintre pasionați l-au văzut pe Ronnie O`Sullivan adjudecându-și al șaselea titlu absolut în fața lui Kyren Wilson. 

Peste alte doar opt luni, el demara tentativa de apărare a trofeului în fața unei capacități permise de 33% a publicului. Gradual, procentul urma să crească proporțional cu avansarea în turneu, până când, duelul decisiv se putea încheia chiar fără vreun scaun liber la Sheffield. Drumul spre acea țintă avea să decurgă foarte bine, practic netulburat din perspectiva securității sanitare.

Calea recordurilor către glorie

Pentru jucători, misiunea se prefigura, ca întotdeauna, un test al anduranței și încrederii. De asemenea, o evidență importantă era plasată asupra momentelor istorice întâlnite încă din primul tur. Până să obțină o victorie dramatică în fața lui Ding Junhui, completând prima dispută a rundei inaugurale decisă cu 10-9, Stuart Bingham – unul dintre rarii foști laureați veniți din calificări – era creditat cu bifarea break-ului de peste 100 de puncte cu numărul 2000 în clădirea ce și-a deschis ușile snookerului modern din 1977. 

La puține sesiuni distanță, devenea clar că scena Crucible trebuia să își găsească un nou campion. Într-unul dintre cele mai interesante prospecte din optimile de finală, ce punea față în față doi dintre membrii careului de ași ai verii precedente, Ronnie O`Sullivan părea capabil să completeze o revenire remarcabilă, declanșată la 5-10, în fața lui Anthony McGill.

Scoțianul și-a păstrat însă tăria mentală și reușea să profite de singura șansă avută într-un joc decisiv forțat cu mari eforturi. Izbânda sa, cu 13-12, ducea o parte și mai mare a atenției, implicit a presiunii către alți favoriți. Dintre aceștia, Mark Selby etala încrederea vizibilă. Cedând un total de doar 11 jocuri în primele trei tururi, tacticianul din Leicester părea să dețină întâia șansă la acontarea unui al patrulea titlu mondial. Neil Robertson și Judd Trump, ce se prezentau drept principalii săi adversari rămași printre ultimii opt*, în ochii opiniei generale erau pe rând învinși. Kyren Wilson trecea de australian cu 13-8, după o sesiune decisivă cu cinci jocuri adjudecate din tot atâtea posibile.

În schimb, pentru Shaun Murphy, unul dintre cele mai nereușite sezoane ale carierei se îndulcea la momentul final oportun. Trecând de un joc inaugural realmente delicat contra lui Mark Davis, magicianul își aducea prestația către nivelul maxim pentru a-i rezista performerului ultimelor două stagiuni. Învins în faza sferturilor precum în 2020, Judd Trump vedea cum stagiuni ale recordurilor se încheiau fără vreun titlu mondial. Totodată, nu unul, ci doi conaționali ce traversau perioade sportive opuse ajungeau mai aproape de istorie.

Noi semifinale ale improbabilului

Pentru completarea unui careu de ași 100% englezesc, ne întoarcem atenția asupra lui Stuart Bingham. Câștigătorul coroanei din 2015 își prezerva forma uluitoare dobândită în confruntările preliminare de la Institutul de Sport al orașului oțelului. Ea ieșea la iveală și într-un joc decisiv de excepție încheiat cu un break de 125 de puncte. Numărul 18 mondial urma să arate determinare și într-un set de penultime acte uimitoare, ce au avut nevoie să se încheie în aceeași seară, într-o premieră absolută la Campionatul Mondial.

Mark Selby pleca mai bine în fața compatriotului din Essex, devenind, printre altele, primul jucător ce realizează vizite consecutive cu aceeași valoare (132 de unități) la Sheffield. Însă, din sesiunea a treia, lucrurile îi puteau scăpa definitiv de sub control. Condus cu patru lungimi, după ce cedase cinci la rând, el izbutea precum întotdeauna să se agațe de orice șansă. Următoarea după-amiază a primei semifinale marca oficial depășirea barierei recordului break-urilor de +100 de puncte la un Campionat Mondial, dusă în 2019 la uluitorul număr centenar. Același Stuart Bingham era responsabil pentru a o sută una ispravă, însă traiectoria către finală îi rămânea îngustă.

Cu oponentul său revenind în avantaj, disputa avea să se lungească într-atât de mult încât finalitatea ei a fost reprogramată (de la scorul 16-15) după concluzia semifinalei inferioare. 

Și acolo, echilibrul era prezent înaintea ultimei secvențe. Totuși, aparențele eschivau mult dramatism. Vicecampion mondial en-titre, Kyren Wilson controlase autoritar partida cu Shaun Murphy în primele ei două sferturi. Doar că, laureatul suprem din 2005 refuza să cedeze, profitând de momentele psihologice importante. Războinicul rata lovitura care l-ar fi dus la 11-4, iar din acel moment tabela a început să arate revirimentul pentru rezidentul din Dublin. În sesiunea a treia, jocul cu numărul 20 era decis la bila neagră de o lovitură uluitoare pentru un Murphy ce își reducea deficitul la doar două lungimi. Imboldul preluat și cu aportul publicului aflat în extaz era suficient pentru a prelua controlul psihologic al confruntării.

Seara decisivă pleca pentru cei doi de la o situație de egalitate. Magicianul continua să își urce fabulos nivelul jocului, neiertându-i nicio greșeală mai tânărului său adversar. Câștigând nouă jocuri consecutive în total și treisprezece din cincisprezece, deținătorul Triplei Coroane se impunea cu 17-12, împlinind poate cel mai surprinzător traseu spre finală al ultimilor ani.

Murphy avea să își afle adversarul înainte de miezul nopții, în ciuda unui program încărcat. Mark Selby și Stuart Bingham reveneau la a cincea sesiune în arenă, pentru stabilirea învingătorului. Prin abilitățile tactice unice, sportivul de pe poziția a treia mondială reușea să evite scenariul întâlnit în august, în care Ronnie O`Sullivan împingea semifinala într-un joc decisiv pe care îl și câștiga. Bufonul din Leicester schimba firul narativ în 2021 și se pregătea de a cincea sa confruntare pentru titlul de la Crucible.

Ultimul act al voinței de reafirmare absolută

În drumul către prima, din 2007, el îl înfrunta chiar pe oponentul din prezent, pe care îl depășea cu 17-16. Acea semifinală a rămas unica lor încleștare directă la Sheffield, până la finala din 2021 (din totalul de 28 la nivel profesionist). A doua ocazie avea o miză chiar mai mare, în reîncoronarea unui nou campion mondial.

Cu accesul la Crucible fiind permis în totalitate pentru prima oară în ultimele 24 de luni, Shaun Murphy conștientiza că un start bun era obligatoriu, în celebra partidă pe sistemul de Primul la 18. Adversarul său recunoștea că activarea energiei în prima zi a finalei îi este întotdeauna incomodă.

Un joc inaugural foarte lung propulsa în avantaj autorul celui mai mare break al turneului, de 144 de puncte (Selby înregistrând un 143). Dublarea avantajului nu îl intimida pe jucătorul apreciat îndeosebi și de Simona Halep, care rămânea aproape pe tabelă. Primele două reprize au stat încă la dispoziția maestrului eleganței în afara mesei, însă Murphy nu își putea crea un avantaj mai mare de 5-3, în urna sesiunii de deschidere.

Regăsit într-o postură considerată favorabilă, Mark începea seara duminicală concentrându-se asupra fiecărei construcții. Ca urmare, orice tentativă de desprindere a adversarului încheiată cu o ratare urma a fi aspru pedepsită. După multe oportunități asemănătoare, combatantul ajuns la 38 de ani își pierdea treptat din aplombul avut pe parcursul celor mai bune două săptămâni stagionale. Fără vizite excepționale în jurul mesei, ritmul între lovituri scădea simțitor, aspect favorabil dublului campion în exercițiu al Openului Scoțian.

El își afirma apoi superioritatea la nivelul tuturor indicilor statistici, iar consecința era remarcată pe tabelă. Din momentul în care prelua întâietatea scorului, Selby nu făcea altceva decât să crească presiunea în fotoliul oponent. Seria vitală de patru jocuri consecutive era bifată după o dispută de peste 35 de minute, controlată prin vizite consistente și execuții de siguranță pe măsură. Astfel, în urma primei zile a ultimului act, un dezavantaj de 3-5 era dus la 10-7.

Dinamica desfășurării sesiunii secunde se prezenta îngrijorător pentru Shaun Murphy. Îndemnat chiar de încă deținătorul trofeului să caute un joc mai deschis, indiferent de consecințe, pentru sacadarea ritmului advers, al doilea cel mai tânăr campion din Sheffield avea nevoie de încă o revenire asemănătoare cu cea a zilei triumfului din 2005, împotriva lui Matthew Stevens. La jumătatea neoficială a drumului, galezul avea înregistrată aceeași marjă.

Modalitatea în care înainta îi conferea suficientă încredere asupra propriului arsenal. Înaintea unei arene într-adevăr arhipline în ziua a șaptesprezecea a turneului, și ultima a sezonului, începea spectaculos. Loviturile de distanță fabulos țintite permiteau o primă vizită câștigătoare pentru ocupantul poziției a șaptea provizorie. Selby părea că va răspunde imediat, în ciuda unui nou început inspirat advers.

Având nevoie de obținerea unui snooker în secvența de bile colorate, Murphy reușea să aconteze și punctele necesare pentru a schimba soarta jocului 19. Două execuții excelente îi garantau o șansă în acest sens, însă poziția obținută la bila neagă era una precară. Aceasta din urmă rămânea doar pe marginea buzunarului de mijloc de partea stângă, de unde jucătorul de 37 de ani refăcea ecartul de trei unități.

Un moment de cumpănă enorm a fost traversat bine, din perspectiva perdantului. La capătul unei secvențe a douăzeci și una încheiate finalmente cu primul break de peste 100 de puncte al partidei, combatanții și-au împărțit jocurile. Diferența rămânea aceeași, la jumătatea sesiunii terțe. 

Ratările se înmulțeau, inițial după pauză, iar ritmul mai puțin fluid semnala o nouă ocazie pentru Selby de a se poziționa ferm în rolul favoritului. Construcții mai încrezătoare ale punctajelor erau facilitate prin poziții ușoare de început. Drept consecință, avantajul creștea în favoarea sa. O imprecizie neașteptată facilita apoi o vizită de exact 100 de puncte a magicianului, care îi reaprindea apetitul. Loviturile de distanță începeau să se reînnoade în serii, iar situația devenea promițătoare pentru publicul neutru. Cu două unități adjudecate fără răspuns, jocul final al după-amiezii reprezenta un moment vital pentru favoritul al șaptelea. Lovitura sa de deschidere a fost una deficitară, iar adversarul său profita prompt, în două rânduri, pentru a menține același palier de siguranță: la 14-11.

În sesiunea decisivă, Mark Selby se afla la doar patru pași de al egala pe John Higgins în cea mai importantă listă a snookerului. Al patrulea trofeu suprem care nu venea dramatic anul trecut, se apropia din nou.

Pentru ultima dată, protagoniștii erau introduși la Sheffield de celebrul Rob Walker într-o atmosferă rar întâlnită în orice sport actualmente. Publicul capacitat la 100% fizic și emoțional în speranța unui deznodământ dramatic, iar Shaun Murphy era obligat să găsească plusul suplimentar din rundele anterioare. 

Fiind, de asemenea, ultimul om ce întorsese în propria favoare o sesiune finală declanșată în dezavantaj, în urmă cu 16 ani, el încerca să-și joace șansa până la capăt. Cu ajutorul unor lovituri explozive, dar și a disciplinei tactice prima apărea la orizont. Din păcate, o ratare neașteptată a bilei roz îi facilita oponentului refacerea marjei de patru lungimi. Și totuși, un voblaj agonizant al unei bile roșii ar fi putut altera radical soarta jocului 26. 

În schimb, șansa a rămas de partea fostului campion al biliardului englezesc. Un nou episod de cumpănă mergea în contul lui Mark Selby. Următoarea secvență era marcată de mai multe imprecizii din partea ambilor finaliști. Shaun continua să rămână ofensiv și își exterioriza vizibil un nou break câștigător. Ulterior, ștergerea imprecisă a mănunchiului bilelor roșii echivala cu o șansă ușoară pe care oponentul său o fructifica din două intervenții la masă. Sigur pe el și determinat, acesta își vedea jumătate din secțiunea ultimei misiuni îndeplinită. 

Penultima repriză se desfășurase după un ritm foarte rapid până atunci. Însă odată cu bifarea unui start de joc foarte lung, bazat pe considerente tactice, Murphy era cel ce încheia cu succes bătălia loviturilor de siguranță. În pofida unei ratări prealabile, el reducea încă o dată scorul la marja laitmotiv. Începând din seara de duminică, cele trei lungimi păreau a fi de neîndepărtat. Bufonul din Leicester avea încă toate motivele pentru optimism.

Apoi, cea din urmă revenire de la cabine semnala ultima șansă realistă a reechilibrării reale a tabelei. Imperturbabil de orice emoții negative, Selby își măcina opoziția în stilul conservator caracteristic, de-a lungul capitolului 30. Magicianul era obligat să reziste din nou presiunii imense într-o spirală a snookerului reactiv, dus la perfecțiune de învingătorul edițiilor 2014, 2016 și 2017. Bătălia nervilor aparent interminabilă ne purta în a unsprezecea oră de joc. Previzibil, el obținea întâietatea. Gestionând impecabil o masă complicată dar în elementul său, transforma în artă pură o închidere de masă cu valoarea de 120 de puncte.

Cum concluzia părea doar o problemă de timp, jucătorul fără vreo finală stagională înaintea reprezentației din Sheffield încerca să amâne o a treia finală supremă cedată la rând (după triumful fabulos inițiat în calificările primăverii din 2005).

El o făcea mai întâi printr-un nou break cu valoare precisă - 100 de puncte, ce urca totalul izbânzilor centenare la 109. Favoritul al șaptelea își respecta negreșit promisiunea necapitulării. Primind o nouă șansă, îmbunătățea reperele respective printr-o ultimă curățare a suprafeței, de 110 puncte.

Presiunea se acumula treptat asupra combatantului aflat la conducere, iar loviturile de distanță nu mai găseau deloc buzunarele de colț, procentajul serii scăzând până la 10%. Cu o primă tentativă a încheierii jocului, ea se oprea prematur.

Shaun Murphy avea oportunitatea să reducă încă o treaptă anterior de nedepășit din handicap. Un cuantum strâns cu mare efort la 59 de unități se oprea după lovitura pretențioasă încercată cu sprijinul la ultima bilă roșie. Cel mai precis jucător cu instrumentul menționat lăsa ținta pe marginea buzunarului, creând singura ocazie de care oponentul putea fi sigur, conform senzațiilor de moment. În ciuda faptului că toate loviturile erau atacabile, închiderea turneului nu se transpunea fără dramatism.  

Precum se întâmpla în 2014, la prima sa ispravă, Mark Selby devenea campion mondial abia după ce bila neagră dispărea de pe masă. Cea mai strânsă finală jucată de el se încheia cu 18-15, ecartul impermeabil obținut din prima seară, spre extazul și descătușarea tuturor membrilor familiei sale. În uralele publicului ce i-a fost de multe ori potrivnic pe parcursul sesiunilor, el se încorona drept noul cvadruplu performer absolut. Campania 2020-2021 începută perfect cu titlul Mastersului European în Marshall Arena, lua sfârșit similar cu a douăzecea și poate cea mai valoroasă distincție a carierei, din templul snookerului.      

Dincolo de orice valori remarcate la mesele de joc situate de la Sheffield, Campionatul Mondial din 2021 – al 45-lea din era modernă și unicul turneu organizat cu public – a compus o pledoarie unică a Regatului Unit pentru desfășurarea spectacolului sportiv în condiții de siguranță, care să oglindească normalitatea apusă de ceva vreme. Pare improbabil de prognosticat dacă suporterii snookerului se vor bucura de un program obișnuit începând din vara următoare, dar un lucru rămâne cert. Din 16 aprilie 2022, Mark Selby va începe defensiva coroanei recâștigate pe merit în unica aură a Teatrului Crucible.

* Pentru prima dată în istorie, șase foști câștigători au mers cel puțin până în sferturile de finală ale aceleiași ediții (fără ca printre ei să îi regăsim pe Ronnie O`Sullivan sau John Higgins).