60 de milioane de persoane au fost afectate de strămutare din cauza conflictelor din Siria și regiune. În cel de-al doilea război mondial au existat 72 milioane victime.

  • "O tânără din Siria, refugiată în Irak, a ajuns în pericol de a fi răpită. A urcat pe un vas, cu 500 de persoane, în dorința de a ajunge în Europa. Această tânără, în urma unei scufundări criminale a vasului, a supraviețuit patru zile în apă, agățată de un colac de salvare (de plajă, cum luăm noi copiilor, pentru la mare). Agățată de colac și de ea, ați trei copii. Doi dintre ei au supraviețuit înecului, dar nu amândoi au rezistat după aceea. Au fost aduși de părinții lor, "te rog, ai grijă de acest copil, eu nu voi rezista”. E un incident de acum doi ani, tânăra a ajuns în Europa, după salvare. Un copil a rezistat, ceilalți doi, nu" - a spus Gabriela Leu, șefa Agenției ONU pentru Refugiați.
  • "Când vorbim despre refugiați, despre criză, despre acest fenomen, vă invit să aveți în vedere că avem în vedere acești oameni, a adăugat Gabriela Leu.

Potrivit Frontex, trecerile ilegale la frontierele UE - 1,83 milioane de persoane în 2015, mult peste numărul din 2014. În spatele cifrelor sunt povești dramatice, dar și trafic ilegal, migranți economici, conflicte de coșmar.

Maria Voicu, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Biroul din România:

  • printre refugiați sunt foarte multe femei și copii cu nevoi diferite, sunt copii fără părinți, femei agresate, persoane traumatizate.
  • încercăm să sprijim refugiații, să le dăm informații privind țările în care sunt relocați: populație, unde vor sta, unde se pot ruga, cum își pot înscrie copiii la școală, accesul la învățarea limbii române. Sunt lucruri mărunte, dar oamenii sunt neinformați, dezorientați.
  • integrarea în România e o provocare, e un proces îndelungat, am discutat cu colegii din Norvegia și Suedia care ne-au spus că e nevoie de cel puțin opt ani pentru integrarea unei persoane.
  • avem un proiect în sprijinul integrării persoanelor care obțin o formă de protecție în România: să le oferim asistență directă, să coagulăm o mișcare de dialog interinstituțional.
  • încercăm să implicăm și mediul privat.

"La o privire de ansamblu, 60 milioane de persoane la nivel global au fost afectate de strămutare, este un număr nemaiatins de la sfârștiul celui de-al doiela război mondial. Un număr cu un impact masiv. Peste un milion au ajuns în Europa (doar pe mare), prin traversarea Meditaranei". - a adăugat Gabruela Leu, de la Agenția ONU pentru Refugiați.

Provocările crizei refugiaților din perspectivă europeană și națională, un subiect major pe agenda publică europeană, a fost subiectul unei dezbateri, la București, cu invitați din toate zonele societății, de la instituții publice europene, la cele naționale, agențiile specializate internaționale, mass-media.  Dezbaterea cu tema "Provocările crizei refugiaților din perspectivă europeană și națională" a fost organizată vineri, 8 aprilie 2016, de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, în parteneriat cu Asociaţia Pro Democraţia.

Dezbaterea, transmită în direct pe internet, a reunit deputaţi din Parlamentul European şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, autorităţi publice, organizaţii non-guvernamentale şi instituţii media implicate în domeniul migraţiei.

                                                           Dezbatere, 8 aprilie, europarlamentari la București / foto: Ioana Moldovan
În deschidere, Mădălina Beatrice MIHALACHE, Șeful Biroului de Informare al Parlamentului European în România, a vorbit despre cât este de important ca să găsească soluții pentru gestionarea acestui flux foarte important de oameni. "Cei mai mulți fug din calea războaielor, conflictelor. Sunt victime ale sărăciei, ale traficanților de persoane. Potrivit Frontex, trecerile ilegale la frontierele Uniunii Europene au ajuns la 1,83 milioane de persoane în 2015, mult peste numărul din 2014.”

 

Criza din perspectiva instituțiilor europene a fost prezentată de europarlamentarii prezenți la dezbatere. Aceștia au punctat, în contextul temei abordate, următoarele:

Cristian PREDA, Deputat în Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte Subcomisia pentru drepturile omului, membru în Comisia pentru afaceri externe a vorbit despre pasiunea ideologică pusă în acest subiect.

"Pasiunea ideologică în discuția despre refugiați e la cote înalte în România, deși țara noastră nu are probleme cu refugiații. Am primit doar 15 refugiați, dar asta nu ne împiedică să dăm lecții celor care au primit sute de mii de persoane.” Vorbind despre Acordul UE-Turcia, dl Preda a mai precizat că "acordul a intrat în vigoare de puțin timp și lucrurile merg foarte bine”. „În urmă cu două zile, premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat că, înaintea Acordului, numărul de refugiați ilegali care ajungeau în UE era de 7.000 pe zi, în timp ce acum este de 350, în medie. Sunt zile în care numărul scade sub 100, iar pe 23 martie nu a ajuns niciun refugiat illegal din Turcia în Grecia. Se pare că se confirmă presupoziția de la care a plecat Acordul: introducerea schemei ”1 contra 1” va bloca rețelele de traficanți.”

Andi CRISTEA, Deputat în Parlamentul European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, membru în Comisia pentru afaceri externe și în Subcomisia pentru drepturile omului, a vorbit despre necesitatea de a face „distincția între cei care fug de război și imigranții economici”:  „Criza este un combustibil electoral pentru partide extremiste, naționaliste. Aceste formațiuni cresc în sondaje din cauza lipsei unei informări corecte.” "Organizația Națiunilor Unite a criticat Acordul UE-Turcia din cauza schemei ”1 contra 1”, pe care o consider discriminatorie. În august 2015, când lucrurile se încingeau la granița Grecia-Macedonia, Crucea Roșia aducea ajutoare, iar reacția multora a fost să le refuze pe motiv că acele pachete cu alimente aveau crucea, simbol creștin. Aceasta arată, că, deși noi avem senzația că nivelul de educație și acceptarea culturii noastre de către refugiați e la nivel ridicat, realitatea e ușor diferită. Uniunea Europeană riscă să își piardă focusul de pe Est și să își mute atenția pe palierul sudic de unde vine amenințarea. România nu are experiență și cultura necesară pentru a se raporta la refugiați.”

    Doru-Claudian FRUNZULICĂ, deputat în Parlamentul European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), membru în Comisia pentru dezvoltare:
    "Trebuie să găsim un echilibru între solidaritate și securitate, sunt tot mai mulți europeni care întreabă de ce au loc atentate în care mor oameni nevinovați. Vrem nu vrem, problema migrației e legată de terorism. Să nu uităm că vorbim de migrație ilegală, ceea ce înseamnă că mecanismele Uniunii Europene nu au funcționat. Apar multe vulnerabilități în fața unor posibile atentate teroriste. După atentate, tot mai mulți britanici optează pentru Brexit, s-a intrat în Uniunea Europeană ca în brânză, nu ne-am putut gestiona frontierele. Acordul cu Turcia reprezintă un pas înainte, dar va trebui să plătim 3 miliarde de euro, plus alte 3 miliarde, dacă va fi nevoie."
    Provocările crizei refugiaţilor din perspectiva instituţiilor publice au fost prezentate de Gabriel Liviu Ispas, Secretar de Stat, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Eleodor Pîrvu, Director Adjunct la Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne, Aniela Crețu, Director Adjunct, Direcția Afaceri Generale, Financiare, Interne și Justiție, Ministerul Afacerilor Externe, Mihai Sebe, Expert, Biroul Studii și Analize, Institutul European din România.
    Criza refugiaților din perspectiva organizațiilor internaționale a fost prezentată de Gabriela Leu, Public Information/Communications Associate, Reprezentanța UNHCR în Romania, care a vorbit despre situații reale dramatice ale refugiaților, și de Maria Voicu, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Biroul în România.
    Percepţia opiniei publice europene privind criza refugiaţilor, având ca studiu de caz România, i-a avut ca vorbitori pe  Claudiu Crăciun, Expert, Asociaţia Pro Democraţia și pe Iuliana Iliescu, Manager proiecte, Asociaţia Pro Democraţia.
    Provocările crizei refugiaţilor din perspectiva societăţii civile au fost prezentate de Rodica Novac, Președintă, Asociația CONECT.
    Despre rolul mass-media în informarea populaţiei privind stereotipurile la adresa refugiaţilor au vorbit  Laurențiu Colintineanu, jurnalist, și Ioana Moldovan, fotojurnalist.

Înregistrarea video a evenimentului din 8 aprilie, precum și transcrierea acesteia sunt disponibile aici.