Ce șanse sunt să se ajungă la un acord în acest sens, după regula votului cu majoritate calificată, puteți afla folosind un simulator de vot de pe site-ul Consiliului.

După pozițiile exprimate până acum se conturează un grup de state care ar vota pentru aprobarea cotelor de refugiați și un alt grup care se opune propunerii CE. Sunt și o serie de state care nu și-au exprimat clar poziția, în timp ce România și Bulgaria ar putea condiționa votul de aderarea la Schengen.

Potrivit Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, votul în JAI la propunerile Comisiei Europene se dă prin majoritate calificată. Se ajunge la această majoritate dacă 55% dintre statele membre votează ”pentru”. În practică asta înseamnă 16 state din 28 cu condiția ca acestea să reprezinte cel puțin 65% din populația UE.

Există însă și situații speciale, așa cum s-ar putea întâmpla și luni.

Atunci când la vot nu participă toți membrii Consiliului, de exemplu datorită unei posibilități de a nu participa (opt-out) în anumite domenii de politică, o decizie se adoptă dacă 55% dintre membrii Consiliului participanți, reprezentând cel puțin 65% din populația statelor membre participante, votează ”pentru”. În mod normal, această situație specială ar trebui să se aplice, luni, deoarece pentru Danemarca, Irlanda și Marea Britanie nu se aplică măsura cotelor obligatorii, ca urmare a derogării de care beneficiază în baza tratatelor europene.

Ca și în alte situații, nu se va ajunge însă la vot dacă nu va exista un consens în prealabil, astfel că miniștrii de interne îi vor lăsa pe șefii de stat și de guvern din Consiliul European să tranșeze problema. Anticipând un astfel de ”deznodământ” la JAI, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat, vineri, că va convoca un summit extraordinar în septembrie.

Pe site-ul Consiliului există un simulator de vot, cu ajutorul căruia se pot face simulări privind rezultatul votului pe baza majorității calificate.

http://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/voting-system/voting-calculator/

După pozițiile exprimate până acum se conturează un grup de state care ar vota pentru aprobarea cotelor de refugiați și un alt grup care se opune propunerii CE. Sunt și o serie de state care nu și-au exprimat clar poziția.   

Germania: Este principalul susținător al primirii refugiaților de către statele membre ale Uniunii Europene. Dincolo de numărul repartizat de Comisia Europeană - 40.206, Germania se așteaptă ca anul acesta pe teritoriul său să ajungă în jur de 800.000 de refugiați. Mai mult, vicecancelarul Sigmar Gabriel a declarat, pe 8 septembrie, că Germania poate face față unui număr de cel puțin 500.000 de solicitanți de azil anual, timp de mai mulți ani.

Suedia: După Germania, Suedia a primit până acum cel mai mare număr de refugiați. Potrivit Eurostat, Stockholm a primit, anul trecut, 33.000 de refugiați, clasându-se pe poziția a doua după Germania, cu 47.600. Raportat la numărul de locuitori, Suedia a primit, în 2014, cei mai mulți refugiați din UE. Aceștia sunt atrași de politica ”prietenoasă” de azil. În 2013, Suedia a fost prima țară din spațiul comunitar care a decis că toți refugiații sirieni vor primi rezidență permanentă. La un miting pro-refugiați de la Stockholm, din 6 septembrie, premierul Stefan Löfven a cerut tuturor statele UE să preia solicitanți de azil: ”Europa mea primește refugiați”. 

Spania: Inițial Madridul a anunțat, în iunie, că va primi doar 2.749 de refugiați. Urmare a presiunilor opoziției, populației, dar și a Germaniei – după cum susține presa spaniolă – Guvernul a anunțat, pe 9 septembrie, că va accepta încă 14.931 de refugiați. Asta înseamnă că Spania va primi în total 17.680, cifră mai mică decât cea propusă de Comisia Europeană. Voci din opoziție susțin însă că Spania ar trebui să preia și mai mulți refugiați, iar clubul de fotbal Real Madrid a anunțat, într-un comunicat, că va dona un milion de euro pentru refugiații care vor sosi pe teritoriul spaniol.

Conform propunerii anunțate de Jean-Claude Juncker, cele trei țări ar urma să preia circa 40% din cei 160.000 de refugiați.

Mandatul României la JAI

La unison, oficialii români au declarat, în mai multe rânduri, că România poate primi doar circa 1.700 de refugiați, deoarece aceasta este capacitatea de cazare, în cele șase centre pentru solicitanții de azil.

”România a comunicat la începutul lui iulie că poate primi 1.785 de refugiați, 1.705 care sunt deja în perimetrul UE și 80 de refugiați care vor fi relocați, aduși din tabere din afara UE (...) Deci, 1700 și ceva, atâția refugiați vor veni, maxim, în România, fiindcă atâtea locuri de cazare sunt disponibile. Mai mult, nu!”, a declarat, pe 7 septembrie, președintele Klaus Iohannis.

După ce Comisia a publicat oficial cotele obligatorii, șeful statului și-a reiterat poziția, precizând că a luat notă ”cu oarece nemulțumire” de anunțul lui Juncker.

Iohannis a anunțat că mandatul ministrului de Interne, Gabriel Oprea, care va participa la JAI, este de a nu declara ”adeziunea noastră pentru cotele obligatorii".

"Nu considerăm că este oportun să vorbim despre cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabilicește, aș putea spune, fără a consulta statele membre", a mai spus Klaus Iohannis.

Și premierul Victor Ponta a precizat, în mai multe rânduri, că România poate primi doar 1.785 de refugiați.

Atât președintele, cât și premierul au subliniat faptul că decizia finală privind numărul refugiaților va fi luată în cadrul ședinței CSAT din 17 septembrie.

Adică după Consiliul JAI, ceea ce înseamnă că România mizează pe faptul că luni nu se va ajunge la un acord.

De altfel, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a spus în mod clar că la JAI va fi doar ”primul pas” în procesul de negociere pe marginea propunerilor făcute de Comisia Europeană.

Vor condiționa România și Bulgaria acceptarea cotelor de primirea în Schengen?

Vineri, ministrul bulgar de Interne, Rumyana Bachvarova, a declarat că Sofia își va îndeplini angajamentul de a primi refugiați și că nu va condiționa acest lucru de aderarea la Schengen.

În aceeași zi însă, vicepremierul Meglena Kuneva, fost comisar european, a declarat, pentru EUobserver, că premierul bulgar, Boiko Borisov, și cel român, Victor Ponta, au convenit într-o convorbire telefonică recentă să susțină o poziție comună pe această temă la reuniunea de luni a miniștrilor de Interne și Justiție.

"Nu există nicio condiție din partea României să accepte refugiați în plus, în schimbul aderării la spațiul Schengen", a declarat pentru EUobserver un purtător de cuvânt al Guvernului român. "Dar ar fi corect ca România (și Bulgaria) să obțină o decizie finală în octombrie", a adăugat acesta.

Dar premierul Victor Ponta a avut, într-adevăr, luni, o convorbire telefonică cu omologul său bulgar Boiko Borisov, principala temă a discuției fiind criza refugiaților și efectele acesteia la nivelul Europei, după cum a anunțat Guvernul de la București, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, cei doi premieri au evocat importanța unei decizii pozitive privind obținerea de către România și Bulgaria a primei faze a aderării la spațiul Schengen, pentru granițele aeriene. 

Austria: Viena nu și-a exprimat clar poziția, dar cancelarul Werner Faymann a amenințat, recent, statele est-europene cu consecințe financiare, dacă nu vor fi de acord să primească refugiați. După ce a primit peste 12.000 de refugiați, Austria speră la o reducere graduală a numărului de persoane care ajung pe teritoriul său. "Am spus întotdeauna că aceasta este o situație de urgență (...) Acum ar trebui să ieșim pas cu pas din această stare de urgență pentru a reintra în normalitate", a spus Faymann. Pe de altă parte, cei mai mulți refugiați care ajung pe teritoriul austriac nu doresc să rămână, ci pleacă mai departe în alte țări europene.

Olanda: Votul Olandei rămâne o necunoscută, întrucât depinde de îndeplinirea unor condiții. Premierul Mark Rutte a precizat, joi, după dezbateri aprinse între membrii Cabinetului său și parlamentari, că Haga va fi de acord pe termen scurt cu propunerile CE, urmând să primească 7.000 de refugiați, dacă Executivul european va sprijini propunerea olandeză privind soluționarea crizei refugiaților pe termen lung. Astfel, Haga propune ca UE să-și stabilească o politică pe termen lung prin care doar refugiații ce ajung în taberele din apropierea zonelor de război să fie preluați de țările UE. Potrivit Financieele Dagblad, oficiali ai CE au apreciat că propunerea Olandei este nerealistă.

Belgia: Premierul Charles Michel s-a întâlnit, pe 10 septembrie, cu președintele CE, Jean-Claude Juncker, pentru a discuta pe marginea cotelor de refugiați. Întrevederea nu a fost urmată nici de o conferință de presă, nici de declarații, astfel că nu se știe exact la ce concluzie au ajuns cei doi. Presa belgiană citează apropiați ai premierului potrivit cărora Michel i-ar fi cerut lui Juncker să țină cont de eforturile făcute deja de unele state în privința preluării de refugiați.

Totodată, premierul belgian i-a cerut lui Juncker să convingă țările "recalcitrante" – în special cele din Europa de Est – să ia parte "la o repartizare cât mai echitabilă".

Franța: Într-o conferință de presă din 7 septembrie, președintele Francois Hollande a anunțat că Franța va primi 24.000 de refugiați în următorii doi ani și a precizat că este pregătită să preia "câteva sute sau chiar o mie" de refugiați care au ajuns din Ungaria în Germania. Hollande a pledat pentru "un mecanism permanent și obligatoriu" privind repartizarea refugiaților între țările UE.

Țările din Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia): Pe 11 septembrie, miniștrii de externe ai țărilor din Grupul de la Vișegrad s-au întâlnit, la Praga, cu omologii din Germania și Luxemburg. Frank-Walter Steinmeier și Jean Asselborn au încercat să-i convingă pe cei patru să accepte cotele obligatorii propuse de CE. Nu s-a ajuns la niciun acord.

După întrevedere, șeful diplomației cehe, Lubomír Zaorálek, a declarat că există "o fisură” între "vechea Europă” și statele din Europa Centrală și de Est, dar a spus că el sprijină o soluție comună la criza refugiaților.

Premierul slovac, Robert Fico, a respins categoric soluția cotelor, caracterizând-o drept "irațională", și a susținut că oricum refugiații nu doresc să rămână în Slovacia. În schimb, președintele Andrej Kiska a declarat că acceptarea a câteva sute sau mii de refugiați nu reprezintă o amenințare la adresa securitatea țării sau a culturii slovace.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că protejarea granițelor Schengen este cea mai importantă măsură ce trebuie luată și a subliniat că Ungaria, unde anul acesta au ajuns circa 180.000 de refugiați, va termina, săptămâna viitoare, construirea zidului de la granița cu Serbia.

Premierul Viktor Orban, unul dintre cei mai fermi opozanți ai planului de primire a refugiaților, a declarat, pentru Bild, că va propune la următorul Consiliu European ca UE să dea trei miliarde de euro Turciei, Libanului și Iordaniei, țările din vecinătatea Siriei confruntate cu un val masiv de sirieni care fug din calea violențelor.

Ministrul polonez de Externe, Grzegorz Schetyna, a declarat că propunerea CE este "preliminară și deschisă" pentru negocieri, iar țările din V4 sunt pregătite pentru o nouă abordare privind soluționarea problemei.

Polonia – care a acceptat deja să primească 2.200 de refugiați – are cea mai flexibilă poziție din Grupul de la Vișegrad. Zilele trecute, premierul Ewa Kopacz a lăsat să se înțeleagă că numărul refugiaților primiți ar putea crește.

Estonia: Premierul Taavi Roivas a declarat că țara sa îi va primi pe cei 373 de refugiați repartizați de Comisia Europeană. În țară, opiniile sunt împărțite. În timp ce majoritatea autorităților locale au susținut că nu pot primi refugiați deoarece nu au unde să-i găzduiască, cele mai multe companii de stat au afirmat că sunt gata să angajeze refugiați, chiar dacă aceștia nu vorbesc limba estoniană.

Lituania: Guvernul a aprobat, pe 10 septembrie, preluarea a 1.105 de refugiați – față de 1.043 cât a propus CE - ,dar vrea și un acord al Parlamentului în acest sens. Președintele Dalia Grybauskaite a fost de acord cu propunerea lui Juncker, explicând că atât poate primi Lituania în următorii doi ani.

Letonia: Nici Letonia nu a formulat o poziție clară înaintea Consiliului JAI de luni. Două partide din coaliția guvernamentală au anunțat că se opun propunerii CE de a primi 373 de refugiați. Autoritățile letone susțin ferm cotele voluntare și s-au oferit să primească 250 de persoane.

Croația: Autoritățile de la Zagreb nu au ridicat obiecții și sunt gata să primească cei 3.200 de refugiați repartizați. Deși situată în Balcani, Croația nu s-a confruntat până acum cu un val de refugiați. Doar 720 de persoane au cerut azil în Croația anul acesta. Direcția națională pentru protecție și salvare a precizat că are capacitatea de a găzdui, temporar, circa 10.000 de persoane. De asemenea, Biserica Catolică a răspuns la apelul Papei Francisc I și a spus că îi va ajuta pe refugiații care vor veni în Croația.

Slovenia: Ministrul de Interne, Vesna Gyorkos Znidar, a declarat, vineri, că Slovenia este de acord cu propunerea Comisiei, dar a insistat că ”solidaritatea trebuie să fie voluntară”.

Luxemburg: Ministrul de Externe, Jean Asselborn, a criticat dur țările care nu vor să primească refugiați și a susținut că premierul ungar, Viktor Orban, a călcat în picioare valori europene, precum solidaritatea și dorința de a ajuta. El a propus crearea unei agenții europene pentru refugiați. Luxemburg asigură în prezent președinția rotativă a UE.

Finlanda: Ministrul de Interne, Petteri Orpo, a declarat, vineri, că Finlanda acceptă cota propusă de CE, dar a precizat că se opune folosirii formulei de ”cote obligatorii”, preferând preluarea pe baze voluntare. Propunerea s-ar putea să nu fie însă primită prea bine de Adevărații Finlandezi, formațiune extremistă și anti-imigrație membră a coaliției de guvernare.

Portugalia: Un purtător de cuvânt al guvernului a anunțat, joi, că țara sa ”vrea să fie în prima linie” și să ofere ajutor umanitar refugiaților. Guvernul, instituțiile de stat și societatea civilă se pregătesc deja pentru întâmpinarea refugiaților. Ministrul de Interne, Anabela Rodrigues, a spus că primii refugiați ar putea sosi în octombrie.

Cipru: Ministrul de Interne, Socratis Hasikos, a declarat că țara sa nu poate primi mai mult de 300 de persoane, preferabil creștini ortodocși deoarece  s-ar adapta mai ușor.

Malta: Premierul Joseph Muscat a declarat că Malta va primi numărul repartizat, chiar dacă UE nu a ajutat-o atunci când s-a confruntat la rândul ei cu un număr mare de refugiați.

Italia, Grecia și Ungaria nu sunt incluse în acest sistem de cote obligatorii, urmare a faptului că sunt țările confruntate direct cu afluxul de refugiați.

Marea Britanie, Danemarca și Irlanda au derogare și pot accepta cotele doar pe bază voluntară.

Marea Britanie a anunțat că nu va lua parte la cotele obligatorii, dar că va lua 20.000 de sirieni din taberele din Orientul Mijlociu.

Danemarca a precizat, vineri, că nu va participa la sistemul de cote obligatorii propus de Comisie.

Irlanda, în schimb, a decis să primească 4.000 de refugiați.