Președintele SUA Joe Biden a salutat marți ''succesul extraordinar'' al misiunii de evacuare a americanilor și a aliaților lor din Afganistan. ONU avertizează în legătură cu o nouă ”catastrofă umanitară”.

''Nicio țară nu a realizat vreodată așa ceva în toată Istoria'', a declarat marți președintele SUA, Joe Biden, într-un discurs susținut marți la Casa Albă.

Presa americană remarcă faptul că Biden nu a dorit să ia întrebări din partea jurnaliștilor.

Președintele a anunțat că armata a evacuat peste 120.000 de persoane din Afganistan, iar numărul americanilor rămași este estimat între 100 și 200.

El și-a apărat decizia de a pune capăt misiunii din Afganistan, susținând că a fost ”cea mai bună” pentru America.

''Alegerea reală a fost între plecare sau escaladare. Nu aveam de gând să prelungesc acest război etern și nu intenționam să prelungesc retragerea la nesfârșit'', a afirmat președintele.

Mai ales în contextul atentatului revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic din Khorasan (EI-K), soldat cu moartea a peste 100 de persoane, între care 13 soldați americani, Biden a promis că va urma ''o strategie dură, nemiloasă, țintită și precisă, care urmărește teroarea acolo unde se află astăzi, nu acolo unde era acum două decenii''.

Un sondaj publicat marți de Pew Research Center arată că americanii au o altă părere, cea mai mare parte a respondenților apreciind că SUA nu și-au realizat obiectivele în Afganistan.

69% dintre susținătorii democraților și 70% dintre cei ai republicanilor sunt de părere că SUA au eșuat în Afganistan. Pe de altă parte, șapte din zece simpatizanți ai democraților și 34% din electoratul republican susțin retragerea completă a trupelor americane din Afganistan.

Europa trebuie să se protejeze în fața ''riscului terorist''

Europa, care va suporta o "presiune a migrației progresivă", cu exilul afganilor care fug de regimul taliban, trebuie să se protejeze în fața "riscului terorist", a declarat marți directorul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Fabrice Leggeri, informează AFP, preluată de Agerpres.

"S-au tras învățăminte din criza din 2015", când războiul din Siria a generat un aflux de migranți spre Europa, a dat asigurări Fabrice Leggeri la postul RTL, la finalul unei reuniuni a miniștrilor de interne ai celor 27 de țări membre ale UE, reuniune consacrată Afganistanului.

"Există un bun compromis între, pe de o parte, necesitatea morală și umanitară de a proteja persoane afgane (...) și, pe de altă parte, necesitatea de a proteja frontierele externe ale Uniunii Europene contra sosirilor de persoane ce ar (putea) fi migranți economici și de asemenea persoane ce ar amenința securitatea internă a Europei și în special care ar avea legături cu mișcări teroriste", a explicat el.

ONU estimează că valul de refugiați afgani ar putea fi de circa 500.000 de persoane de Națiunile Unite.

La reuniunea de la Bruxelles, miniștrii europeni de interne au încercat să găsească un consens pentru a armoniza criteriile de primire a afganilor.

Uniunea Europeană va încerca să prevină un aflux major de refugiați din Afganistan prin ajutorarea regiunii din care face parte această țară și consolidarea protecției frontierelor, dar fără un angajament precis cu privire la relocarea de refugiați în urma preluării puterii de către talibani, relatează dpa, preluată de Agerpres.

''Pe baza lecțiilor învățate, UE este determinată să acționeze în comun pentru a preveni repetarea deplasărilor de migrație ilegală masivă cu care s-a confruntat în trecut'', se arată într-o declarație comună adoptată după reuniunea desfășurată la Bruxelles.

De asemenea, conform aceluiași text, UE dorește să privilegieze colaborarea cu țările din vecinătatea Afganistanului pentru ''a consolida capacitățile lor de a oferi protecție, (și) condiții de primire sigure și demne'' pentru refugiați.

UE vrea să sprijine în special persoanele vulnerabile, precum femeile și copiii. 

Ca și în cazul acordului cu Turcia privind refugiații sirieni, e posibil ca Bruxellesul să ofere fonduri statelor vecine Afganistanului pentru a-i primi pe cei care părăsesc țara.

De altfel, miniștrii de interne din Austria, Cehia și Danemarca au declarat că afganii care fug din calea talibanilor trebuie să rămână în țările vecine Afganistanului, nu să vină în Europa.

Nici ministrul german de interne, Horst Seehofer, nu s-a arătat favorabil stabilirii unor cifre  precise de refugiați care să fie preluați de statele membre. 

Poziția României

Dacă multe țări participante la misiune și-au scos măcar o parte din colaboratori de acolo, România a anunțat evacuarea a cinci cetățeni afgani: un student cu bursă în România și doi jurnaliști împreună cu membri de familie.

Cu toate acestea, ministrul de interne, Lucian Bode, a declarat la reuniunea că România va continua ”eforturile pentru relocarea cetățenilor afgani – colaboratori ai autorităților române și ai organizațiilor europene și internaționale, studenți cu burse în România, categorii vulnerabile, precum femei și copii, jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, magistrați”

Aceste eforturi vor fi făcute ”în limitele capacităților naționale și numai după realizarea unor verificări de securitate extrem de riguroase pe care le vor face instituțiile române abilitate, deoarece siguranța cetățenilor noștri este prioritară”.

Lucian Bode a subliniat necesitatea protejării frontierei externe a UE, precum și identificarea celor mai bune soluții pentru gestionarea unei posibile creșteri a fluxurilor migratorii spre UE.

De asemenea, el a evidențiat - potrivit unui comunicat MAI - măsurile care vor fi întreprinse de urgență la nivel național pentru ”abordarea integrată” a fenomenului migraționist.

”Catastrofă umanitară”

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat în legătură cu "o catastrofă umanitară", evocând "agravarea crizei umanitare și economice" și "amenințarea unei prăbușiri totale a serviciilor de bază".

El susține că "aproape jumătate din populația afgană - 18 milioane de persoane - are nevoie de o asistentă umanitară pentru a supraviețui". Jumătate dintre copiii mai mici de cinci ani vor suferi de foame în anul următor, a mai avertizat șeful ONU.