update Partidul Liberal VVD, al premierului Mark Rutte, a obținut cele mai multe voturi la alegerile legislative din Olanda. VVD va avea 31 de reprezentanți în Parlament, potrivit unui exit-poll, scrie CNN.

Partidul lui Geert Wilders, PVV, se află pe a doua poziție cu 19 mandate. Alături de el, la egalitate, mai sunt formațiunea creștin-democrată CDA și partidul de centru D66.

Partidul Verzilor a obținut 16 mandate, Partidul Socialist 14, iar Partidul Laburist a obținut 9 mandate.

Potrivit exit-pollului, rata de participare a fost de 81%, cu mult peste cea din urmă cu patru ani, care a fost de 65% în 2012.

***

Olandezii vor decide viitorul țării în cele mai controversate alegeri legislative din istoria recentă a națiunii, după o campanie electorală dominată de discuții despre imigrație și naționalism.

Alegerile reprezintă și primul test al anului pentru extrema dreaptă din Europa.

update Prim-ministrul olandez Mark Rutte a cerut, miercuri, după ce a votat la Haga la alegerile legislative din țara sa, ca Olanda să creeze un precedent și să frâneze valul de populism după triumful Brexit-ului din Marea Britanie și al lui Donald Trump în scrutinul prezidențial din SUA, transmite EFE, citat de Agerpres.

"Trebuie să frânăm valul populismului deoarece aceste alegeri se desfășoară sub presiunea victoriei lui Trump în SUA și a Brexit-ului în Marea Britanie. Trebuie să creăm un precedent. Lumea ne urmărește cu atenție", a declarat liberalul Mark Rutte la ieșirea de la urne, într-o referire la viitoarele scrutine electorale din Europa din acest an, în Franța și Germania.

Liderul extremei drepte, Geert Wilders, a promis, în schimb, că, dacă va ieși învingător, va convoca un referendum privind ieșirea țării sale din Uniunea Europeană.

Wilders a insistat că intenționează să-și îndeplinească promisiunile din campanie, care includ nu doar organizarea unui referendum, ci și interzicerea islamului și blocarea imigrației.

"Dacă voi câștiga, va avea loc un referendum (pentru ieșirea Olandei din Uniunea Europană - n.r.), pentru că am dat banii noștri unor țări străine. Vom recupera Olanda pentru olandezi", a declarat liderul Partidului Libertății (PVV, antiislam și eurosceptic).

***

Secțiile de vot s-au deschis la ora locală 07:30 (08:30, ora României) și se vor închide la ora locală 21:00 (22:00, ora României). Primele rezultate oficiale sunt așteptate la 40 de minute după închiderea urnelor. Rezultatele din orașele mari, precum Amsterdam și Rotterdam, vor veni, probabil, mai târziu, după miezul nopții (joi, 01:00, în România).

Sondajele arată că Partidul Libertății (PVV), al lui Geert Wilders, este favorit în fața Partidului Liberal-Democrat (VVD), al actualului premier Mark Rutte. Totuși formarea unei coaliții guvernamentale liberală ar putea să-l țină pe liderul islamofob departe de Guvernul de la Amsterdam.

Geert Wilders a fost găsit anul trecut vinovat de instigare la ură de un tribunal din Olanda pentru că a prezentat un program electoral în care promite "dezislamizarea" țării.

De altfel, pentru că sistemul electoral olandez este unul proporțional, iar acest lucru face ca numeroase partide să intre în Legislativ, este nevoie întotdeauna de coaliții pentru guvernare. În plus, niciunul dintre partidele importante nu și-au exprimat dorința de a intra în parteneriat cu Wilders. Chiar și Rutte a exclus clar această posibilitate, deși Wilders a fost un membru important al liberalilor până în 2004.

Potrivit sondajelor, cel puțin cinci formațiuni politice ar putea să fie nevoite să formeze o coaliție de guvernare pentru a asigura majoritatea necesară de 76 de parlamentari, iar analiștii spun că un guvern cu cinci partide condus de premierul Rutte este cea mai probabilă variantă după alegeri.

Analiștii prevăd o coaliție de guvernare între cele patru formațiuni situate în apropiere de centrul spectrului politic - Partidul Liberal, Apelul Creștin Democrat, Democrații 66 și Partidul Laburist. Un al cincilea aliat ar putea fi Stânga Verzilor, chiar dacă liderul său s-a declarat reticient, sau Uniunea Creștină, care a mai susținut actualul Guvern în voturi-cheie și în trecut.

Impactul în Europa

Alegerile din Olanda, primele alegeri de anul acesta, reprezintă și primul test al anului pentru extrema dreaptă din Europa.

O eventuală victorie a populiștilor lui Wilders ar putea da încredere aliaților săi ideologici din Franța (Frontul Popular al lui Marine Le Pen) și Germania (Alternativa pentru Germania al lui Frauke Petry), unde vor avea loc alegeri anul acesta, în aprilie-mai, respectiv septembrie.

În plus, acestea au loc în plin război diplomatic cu Turcia, care a escaladat rapid începând de sâmbătă, când guvernul olandez a interzis venirea în țară a ministrului turc de externe și apoi intrarea ministrul turc al familiei în consulat. Au existat proteste atât la Rotterdam, cât și la Ankara, iar Turcia a început amenințări, președintele Recep Erdogan a declarat că Olanda se comportă ca o țară bananieră și a vorbit despre atitudini naziste, în timp ce i-a cerut Olandei să-și ceară scuze.

Conflictul cu Turcia conferă campaniei electorale o oarecare tensiune, dar care este atât în beneficiul politicianului de dreapta Wilders, cât și a premierului Rutte, comentează Deutsche Welle.

Pentru premierul Mark Rutte, conflictul cu Turcia s-ar putea dovedi un cadou electoral în ultima clipă. Aceasta a fost ocazia să-și arate calitățile de lider.

Premierul a explicat că cei aproximativ 400.000 de etnici turci din Olanda sunt cetățeni olandezi și nu turci, așa cum susține guvernul de la Ankara și, concomitent, Rutte a afirmat că depune eforturi pentru calmarea situației și de aceea a purtat opt convorbiri telefonice cu omologul său turc, subliniind: "Nu ne lăsăm șantajați". Astfel, premierul a arătat cine guvernează în Olanda, scrie DW.

Wilders a fost de asemenea printre primii care au ieșit la rampă în conflictul cu Turcia, încercând să-l instrumentalizeze în beneficiu propriu.