Poliția belgiană a gestionat prost ”vânătoarea” jihadiștilor ISIS care au comis atentatele de la Paris și Bruxelles. Nici poliția germană nu s-a descurcat mai bine cu autorul atacului de la Berlin, care a circulat nestingherit folosind 14 identități.

Poliția belgiană a avut numeroase șanse de a demasca celula teroristă a grupării jihadiste Statului  Islamic, care mai târziu a efectuat atacurile de la Paris și Bruxelles, dar le-a ratat pe toate, potrivit unui raport confidențial pregătit pentru Parlamentul Belgiei, scrie Wall Street Journal.

La începutul lui 2015, poliția de la Bruxelles a oprit o mașină condusă de Brahim Abdeslam, devenit, mai târziu, unul dintre atacatori de la Paris, și l-a arestat pentru posesie de droguri. La acea vreme, Brahim a fost pe o listă teroriștilor pentru că avea cu el o broșură despre "acordul părinților pentru Jihad", iar poliția i-a găsit un USB ascuns în spatele radioului de mașină.

A fost lăsat să plece după un scurt interogatoriu. Autoritățile nu au reușit să-i analizeze nici USB-ul, nici alte electronice ridicate din apartamentul unde Brahim locuia cu fratele său mai mic, de asemenea, implicat în atacuri, Salah Abdeslam.

Incidentul este prezentat în raportul parlamentar pregătit de Comité P, o agenție de supraveghere a foștilor agenți de poliție și ofițeri judiciari, care auditează activitatea poliției belgiene, în urma atacurilor din cele două capitale europene. Raportul de 82 de pagini, intrat în posesia jurnaliștilor de la The Wall Street Journal, a fost finalizat în luna septembrie anul trecut și nu a fost făcută public.

Poliția belgiană, subfinanțată și suprasolicitată

Raportul belgian arată că poliția a avut informații înainte de atacurile de la Paris și Bruxelles, care arătau că frații Abdeslam au avut relații cu alți suspecți de terorism. Raportul Comité P, împreună cu alte documente oficiale și interviuri cu oficiali belgieni, relevă măsura în care autoritățile belgiene au gestionat prost investigarea celulei ISIS prin ignorarea sfaturilor informatorilor, nereușind să țină seama de alertele din alte țări și au coordonat slab diferitele ramuri de aplicare a legii.

Poliția belgiană, la rândul ei, spune că este cronic subfinanțată și suprasolicitată.

Raportul confidențial face parte dintr-o anchetă mai amplă a Parlamentului belgian, care include mărturii detaliate ale martorilor. Un purtător de cuvânt al Comité P a confirmat că raportul a fost scris de comisie, dar a refuzat să comenteze mai mult. Ziarul belgian De Tijd a publicat unele elemente ale raportului.

Procurorul-șef federal, Frederic Leeuw, a acuzat Comité P de o "viziune de tunel" pentru că s-au concentrat doar pe câțiva suspecți, declarând că poliția a avut zeci de cazuri deschise la momentul respectiv. În mărturia din decembrie, în fața Parlamentului, a declarat că oficialii nu aveau suficiente dovezi înainte de atacuri pentru a-i aresta pe frații Abdeslam sau chiar pentru a obține permisiunea legală de a-i intercepta telefonic.

 

"Astăzi știm cu toții ce-au făcut, dar la acel moment nu era decât o cutie cu multe piese de puzzle lipsă",

a spus Leeuw.

Oficialii belgieni spun că acum au o mai bună și consolidată coordonare prin finanțarea luptei antiterorism cu 400 milioane de euro, în timp ce șeful serviciului de informații externe al Belgiei a declarat că țara schimbă informații mai eficient și investește în domeniul comunicațiilor și a securității cibernetice.

Belgia rămâne la al doilea cel mai înalt nivel, iar militarii continuă să umble pe străzi. Poliția a arestat zeci de suspecți din martie până în prezent, unii fiind acuzați de complot în alte atacuri teroriste.

Raportul Comité P și alte documente expun faptul că aparatul de securitate belgiană este subfinanțat și disfuncțional. Poliția Federală, care are o unitate de combatere a terorismului, se bazează pe sisteme vechi din 1985 și computere de epocă.

Ceea ce ar trebui să fie un control simplu, pentru a vedea dacă un suspect are legături teroriste, necesită trecerea lui prin 20 de baze de date diferite. Un sistem performant este în curs de înființare, dar oficialii belgieni spun că nu va fi pe deplin operațional decât peste doi sau trei ani.

Raportul Comité P arată că, deși autoritățile belgiene au primit alerte în legătură cu atacurile teroriste ce urmau să se petreacă, inclusiv de la o țară parteneră anonimă, acestea au fost ignorate, iar poliția locală crede că acest caz a fost manipulat de către autoritățile federale, în timp ce poliția federală a declarat cazul ca fiind închis.

Atentate comise de persoane radicalizate, cunoscute poliției

Poliția europeană a dejucat mai multe atacuri teroriste în ultimii ani. În multe dintre atacurile majore care au avut loc, înclinațiile radicale ale teroriștilor erau bine cunoscute de poliția care nu a reușit, însă, să-i oprească în timp.

Chiar și autoritățile germane s-au confruntat cu critici asemănătoare pentru faptul că nu l-au neutralizat pe teroristul vinovat de atacul de la Târgul de Crăciun din Berlin din decembrie. Imigrantul tunisian, ucis într-un schimb de focuri în Milano după câteva zile de la atac, era cunoscut pentru că avea legături radicale și i s-a ordonat deportarea.

Oficialii de securitate s-au întâlnit de șapte ori pentru a discuta despre pericolul potențial prezentat de emigrant, înainte de atac, dar tot nu au reușit să-l oprească. Nici după atac nu au reușit să-l prindă, tunisianul plecând din Germania și fiind văzut la Bruxelles și Amsterdam, înainte de a fi împușcat de polițiștii italieni.

Anis Amri a folosit 14 identități

Autorul atentatului de la Berlin, Anis Amri, a folosit 14 identități diferite în perioada în care a stat în Germania, potrivit unui raport prezentat în Parlamentul local din Renania de Nord-Westfalia (NRW).

Directorul Serviciului de Investigaţii Criminale, Dieter Schürmann, a explicat că autoritățile au făcut eforturi pentru a prezenta în justiție suficiente dovezi privind pregătirea de către tunisian a unui atac terrorist, dar au eșuat în acest demers, notează Spiegel Online.

Cu toate acestea, ministrul de Interne din NRW, Ralf Jäger, a apărat modul în care au acționat autoritățile, precizând că au făcut-o "în limitele legii".

Opțiunea de a-l pune în detenție pe Amri, până la expulzarea sa din Germania, a fost respinsă de Centrul pentru combaterea terorismului, după cum a declarat Burkhard Schnieder, șeful diviziei pentru afaceri externe din cadrul Ministerului de Interne din NRW. Pentru o astfel de inițiativă, autoritățile ar fi trebui să dovedească instanței existența ”unui pericol real” din partea tunisianului, după ce i s-a refuzat solicitarea de azil. Or evaluarea agențiilor de securitate nu a stabilit așa ceva. 

Autoritățile au eșuat și în procesul de deportare. Jäger a dat vine pa Tunisia care a refuzat timp de luni de zile să recunoască faptul că Ansi Amri este cetățean tunisian. Actele care dovedeau cetățenia lui Amri au fost livrate de către autoritățile tunisiene abia la câteva zile după atentatul de la Berlin. 

Cei care critică modul în care au acționat autoritățile germane se întreabă și cum a fost posibil ca Amri să folosească 14 identități diferite și să se plimbe nestingherit pe teritoriul german, în condițiile în care era cunoscut drept ”instigator islamist” de către serviciile de securitate.