Aderarea statelor din Balcani la Uniunea Europeană revine pe tapet în momentul în care Bulgaria preia, pentru şase luni, Preşedinţia Consiliului UE. Sofia avertizează asupra riscului ca ţări din afara UE să se uite cu interes în zonă.

Albania, Bosnia-Herţegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia, dar şi Kovoso - ţară nerecunoscută de cinci state membre, inclusiv România - au aspiraţii europene de ceva timp, dar Bruxellesul, ocupat cu diverse crize interne şi externe, a pus la sertar discuţiile pe această temă în ultimii ani. Sfârşitul lui 2017 şi începutul lui 2018 au readus însă subiectul în dezbatere, iar UE se pregăteşte să stabilească 2025 drept termen pentru următorul val de extindere, în pofida disputelor dintre unele ţări din Balcanii de Vest.

 

"Partenerii din Balcanii de Vest au acum o oportunitate istorică. Pentru prima dată, perspectiva lor de aderare beneficiază de un calendar optim”,

 

susţine Comisia Europeană, într-un document strategic care urmează să fie adoptat pe 14 februarie.

"Dând dovadă de o puternică voinţă politică, livrarea unor reforme reale şi a unor soluţii durabile la disputele cu vecinii, Muntenegru şi Serbia ar trebui să fie pregătite de aderare până în 2025”, se arată într-un draft al documentului strategic consultat de EUobserver. Totodată, în document se precizează că şi Albania, Bosnia, Macedonia şi Kosovo "ar trebui să avanseze până atunci pe drumul european”.

Dacă va fi adoptat în această variantă, documentul strategic va marca o schimbare de ton faţă de declaraţiile lui Jean-Claude Juncker de la începutul mandatului său în fruntea Comisiei Europene, în 2014, când susţinea că nu se poate vorbi de o aderare a Balcanilor de Vest în viitorul apropiat.

Dintre cele şase, doar Serbia şi Muntenegru au deschis negocieri de aderare. Macedonia a primit statutul de ţară candidată în 2005, iar CE a recomandat în 2009 deschiderea negocierilor, dar nu s-au putut face progrese din cauza neînţelegerilor cu Grecia privind numele fostei republici iugoslave. Albania speră să înceapă negocierile anul acesta. Bosnia aspiră la statutul de ţară candidată, în timp ce Kosovo intenționează să ceară în mod oficial să fie desemnată ţară candidată.

Avertismentul lui Juncker 

Pe lângă disputele dintre statele aspirante, un impediment îl constituie şi chestiunea graniţei dintre Slovenia şi Croaţia. "Viitoarea extindere a UE către statele din Balcanii de Vest e în mâinile Sloveniei şi Croaţiei”, a declarat luni, înainte de întâlnirea cu preşedintele sloven, Borut Pahor, liderul CE, Jean-Claude Juncker. El a susţinut că nu e doar o problemă bilaterală, ci una cu impact asupra întregii Uniuni.

Croaţia refuză să implementeze o decizie a Curţii de Arbitraj de la Haga privind graniţa croato-slovenă. Disputa datează din anii 1990, după destrămarea Iugoslaviei. Slovenia e membră UE din 2004, în timp ce Croaţia a aderat în 2013, cu condiţia acceptării unui arbitraj internaţional.  

Agenda Preşedinţiei bulgare

Vecinii de la sud de Dunăre au preluat de la 1 ianuarie Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, dar premierul Boiko Borisov anunţa încă de anul trecut că Bulgaria va depune eforturi pentru a aduce mai aproape de aderare ţările din Balcanii de Vest în cele şase luni ale Preşedinţiei sale. 

Într-o vizită la Bruxelles, pe 8 noiembrie, premierul bulgar a apreciat că Brexitul reprezintă o şansă pentru cele şase ţări. El a mai spus că, în condiţiile în care Bulgaria va fi urmată la Preşedinţia UE de Austria şi România - şi ele cunoscătoare ale spaţiului balcanic - e tocmai timpul potrivit pentru Balcanii de Vest să se apropie mai mult de spaţiul comunitar. 

Şi statele din Vişegrad sunt în favoarea extinderii către regiune. În octombrie anul trecut, miniştrii de externe din Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia au pledat pentru extinderea UE cu ţările din Balcani, după o întrevedere la Budapesta cu omologii din cele şase state.

Interesele Rusiei, Chinei şi Turciei în Balcani

Luni, reprezentantul permanent al Bulgariei la UE, Dimiter Tzancev, a declarat, la o întâlnire cu jurnaliştii acreditaţi la Bruxelles, că există riscul ca ţările din Balcanii de Vest "să se uite în altă parte”, dacă blocul comunitar ezită să avanseze în privinţa aderării lor, scrie EurActiv.com. 

Cu această ocazie, ambasadorul a reiterat faptul că printre priorităţile ţării sale în cele şase luni se numără şi relansarea perspectivelor de aderare la UE în cazul celor șase. 

 

"Considerăm Balcanii de Veste parte a Europei … Din nefericire, speranţele pentru un viitor european în această parte a continentului au scăzut în ultimii ani …. Ar putea apărea alte puteri, din afara UE, care să arate mai mult interes pentru această regiune”,

a avertizat diplomatul bulgar, fără a da nume.

EurActiv.com aminteşte de numeroase rapoarte privind "apetitul” Rusiei pentru Serbia, Muntenegru şi Macedonia, interesele Chinei în Macedonia şi Serbia, interesele Turciei în Albania, Macedonia, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, precum şi cele ale saudiţilor în aceasta din urmă.

Pe 17 mai, Preşedinţia bulgară va organiza un summit la Sofia, unde pe lângă liderii celor 28 de state membre vor şi prezenţi şi cei ai celor şase state din Balcanii de Vest.

Întrebat de un calendar, diplomatul a spus că depinde de statele membre şi de progresele făcute de  Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.

Şi premierul albanez, Edi Rama, a avertizat la începutul lunii decembrie asupra riscului ca Rusia, China şi islamul radical "să curteze" statele din zonă, în cazul în care UE nu dă semne de apropiere.

Site-ul Europeanwesternbalkans.com apreciază că 2017 a fost un an bun pentru Balcanii de Vest, iar sarcina Comisiei Europene este să transpună declaraţiile politice în acţiuni concrete. Un document cheie în acest sens va fi Strategia UE privind Balcanii de Vest care va fi publicată pe 6 februarie.