Colaborarea sa cu președintele Donald Trump s-a încheiat în urmă un an în condiții nu tocmai prietenoase și acum Steve Bannon dorește să facă din Bruxelles teatrul său de operațiuni.

Direct în inima Uniunii Europene, el intenționează să-și înființeze o fundație în sprijinul formațiunilor populiste de dreapta și anti-sistem, cu scopul final de a-și vinde brandul la care a lucrat atât de mult - "trumpismul".

Fostul consilier pe probleme de securitate are un vis: candidații populiști de dreapta, asemănători cu cei care au avut succes în Italia și Ungaria, să preia în curând puterea în alte state membre UE și, în consecință, ideile sale politice să câștige influență la Bruxelles, scrie Aktuálně.cz, partener EurActiv Cehia.

Primul obiectiv al lui Bannon constă în unificarea populiștilor de dreapta înainte de alegerile europarlamentare ce vor avea loc în mai, anul viitor.

"Se prezintă drept o persoană cu opinii puternice și, în același timp, caută un loc în care să joace un rol major în viitor, într-o oarecare măsură decis să-și găsească aliați și să-și consolideze platforma", crede Pavel Telička, vicepreședinte al Parlamentului European.

Organizația sa "Mișcarea" va oferi sfaturi despre campanii electorale de succes, după ce a reușit să-l propulseze în mod surprinzător pe Donald Trump la Casa Albă, în 2016. Pentru început, biroul său din Bruxelles va avea 10 angajați. Dacă totul va merge bine, numărul angajaților va crește la 25.

Un alt eurodeputat ceh, Jan Zahradil (ODS, de dreapta) se așteaptă la un "seism politic" la europarlamentarele de anul viitor, indiferent dacă Steve Bannon se va implica sau nu în campania electorală.

Zahradil, membru al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), e de părere că partidele mari din mainstreamul politic vor pierde teren la alegerile de anul viitor.

Eurodeputatul ceh spune că formațiunea sa nu va adera la proiectul lui Bannon, dar apreciază că un seism politic este necesară, scena politicii europene stagnând de prea mult timp.

”Revoluție” pe Vechiul Continent

Bannon a avut în ultimul timp o serie de întâlniri cu lideri europeni, întâlniri pe care le-a calificat drept un mare succes. În luna mai, el a vizitat câteva țări din Europa Centrală și de Est, printre care Cehia și Ungaria. În Praga, Steve Bannon și-a prezentat viziunea despre lume la un important eveniment politic. La Budapesta, s-a întâlnit cu premierul ungar, Viktor Orban, unul dintre admiratorii săi.

Hungarianspectrum.org relatează că Bannon a ținut și un discurs la conferința ”Future of Europe”, care a avut loc în capitala ungară, pe 23 și 24 mai, și-l citează pe jurnalistul Tim Gosling, care se ocupă de regiune de aproape un deceniu, potrivit căruia Steve Bannon habar n-are realitățile din Europa Centrală și de Est. Și unii analiști ungari au remarcat ignoranța lui Bannon privind politica și economia statelor din Grupul de la Vișegrad.  

În trecut, Bannon a colaborat cu diverse formațiun populiste și de extremă-dreapta din Europa, inclusiv cu Frontul Național al lui Marine Le Pen, cu radicalii din AfD - în prezent cel mai puternic partid de opoziție din Germania - și cu Mișcarea Cinci Stele din Italia. De altfel, a acordat o atenție specială alegerilor din Italia, declarând pentru The New York Times că italienii au făcut mai mult și într-un timp mai puțin în comparație cu ce au făcut britanicii în cazul Brexit și americanii când l-au ales pe Trump. Potrivit lui Bannon, referendumul pentru Brexit din iunie 2016 a pus bazele unei "revoluții" pe Vechiul Continent.

Bannon speră că va apărea "un supergrup" în Parlamentul European, format dintr-o treime din europarlamentari - 236, după alegerile de anul viitor. Alice Weidel, șefa fracțiunii AfD, crede că ideea sa este "captivantă și ambițioasă". Dar ideea lui Bannon privind o influență a dreptei americane asupra politicii europene nu a prins în toate statele membre, unele fiind criticate la adresa situației actuale din SUA.

"Steve Bannon încearcă să vândă trumpismul est-europenilor, dar ideologia sa eșuează când se confruntă cu realitățile economice și militare”,

notează Foreign Policy.

Nelămurite încă în privința lui, forțele democratice de pe continent urmăresc cu suspiciune mișcările sale. Natalie Nougayrède de la The Guardian lansează un avertisment:

"Nu vă lăsați păcăliți de despărțirea dintre Bannon și Trump. El conduce o luptă în stil Trump pentru a submina însăși democrația europeană".

Bannon nu-și ascunde obiectivele. El crede că Europa va reveni la statele națiune cu ”propriile lor identități și propriile granițe”. Steve Bannon consideră că o astfel de mișcare are deja loc, iar schimbările vor avea loc ”în mod instantaneu, imediat ce vom pune mâna pe comutator”.

Recent, Viktor Orban a fost întrebat, într-un interviu acordat Magyar Rádió, despre mișcarea lui Steve Bannon. Premierul ungar s-a referit mai întâi la scandalul din SUA privind implicarea Rusiei în alegerile din 2016, susținând că Washingtonul s-a amestecat mereu în afacerile altor țări. Aflat în politică 30 de ani, Orban a susținut că nu-și amintește un singur an în care SUA nu au intervenit în treburile Ungariei, notează Hungarianspectrum.org.

El a explicat că intervențiile au loc prin intermediul unor organizații care se ascund în spatele unor sloganuri umanitare, afirmând că în Ungaria activează 67 de astfel de ONG-uri cu o agendă liberală. Dar acum a venit un american care cu vederi conservatoare, iar Orban i-a urat succes în demersul său. 

În iunie, la un eveniment în memoria fostului cancelar Helmut Kohl, Viktor Orban a evocat posibilitatea unei coaliții a unor partide din Europa Centrală sau chiar a unei mișcări pan-europene împotriva migrației. 

Szilárd Teczár de la Magyar Narancs consideră că populiștii și extremiștii de dreapta nu vor avea o reprezentare mai mare după scrutinul din 2019, mai ales că vor pierde membrii din Marea Britanie, după Brexit. La aceeași concluzie a ajuns și Der Spiegel, care apreciază că de la un număr de 100 de locuri în PE cât au acum populiștii nu vor putea ajunge la 250 și, în plus, să formeze un grup unit și puternic.