Cea mai grea bătălie a războiului din Siria se dă pentru controlul Alepului, important centru economic şi industrial înainte de izbucnirea conflictului. În acelaşi timp, Arabia Saudită şi EAU se declară pregătite pentru o intervenţie terestră.

În Siria s-a născut o alianţă a disperării. Comandantul Armatei Siriene Libere şi liderii altor grupări rebele din satele situate la nord de Alep au anunţat, joi, că-şi vor uni forţele sub o singură comandă militară. Decizia a fost luată în contextul în care forţele care se opun regimului Bashar al-Assad duc cea mai dură bătălie a unui război care va împlini în curând cinci ani. Practic, bătălia pentru Alep, centrul economic şi industrial al Siriei înainte de conflict, este pentru ei o luptă pentru supravieţuire.

Asaltul forţelor guvernamentale asupra oraşului Alep este sprijinit de avioanele ruseşti care au lansat, săptămâna trecută, sute de bombardamente, dar nu numai asupra poziţiilor organizaţiei teroriste Statul Islamic, aflate la est de Alep. Raidurile au vizat şi satele de pe singura rută de aprovizionare până la graniţa cu Turcia. Accesul la ajutoarele umanitare a fost şi el tăiat, în urma ofensivei lansate de trupele fidele preşedintelui sirian, scrie Süddeutsche Zeitung.

Acestea, sprijinite de miliţia şiită libaneză Hezbollah, de către membri ai Gărzilo4 Revoluţionare iraniene şi de mercenari şiiti din Irak şi Afganistan, au preluat controlul asupra a numeroase sate din nordul provinciei Alep. Din Mayer, un sat cu 4.500 de locuitori, oamenii au fugit, în timp ce în Nubl şi Zahraa trupele guvernamentale au fost aclamate.

Luptele nu s-au oprit nici în weekend, ba chiar s-au intensificat, iar civilii au continuat să fugă. Forţele guvernamentale încearcă să înconjoare Alep, oraş în care rebelii controlează câteva cartiere cu 350.000 de locuitori.

Bătălia pentru Alep ar putea fi una decisivă. După ce trupele lui Assad au cucerit Homs, transformându-l însă în ruine, Alep este cel mai important oraş controlat în parte de rebeli. Dacă aceştia pierd oraşul, va fi o victorie strategică pentru regimul de la Damasc.

În acelaşi timp, forţele guvernamentale duc, cu sprijinul aviaţiei ruse, lupte şi în alte regiuni unde nu s-au mai aventurat în ultimul an, cum ar fi provincia Latakia, teritoriu locuit de secta minoritară  alawită, o ramură a islamului şiit, de care aparţine şi familia Assad.

În sud, trupele guvernamentale au câştigat Ataman, o localitate de importanţă strategică în apropiere de oraşul Deraa.

Situaţia din provincia Alep este cu atât mai periculoasă, cu cât ar putea aprinde un conflict mai larg. După ultimele lupte, rebelii suspectează că populaţia kurdă din zonă este de partea lui Assad, în timp ce Moscova insistă asupra implicării kurzilor în negocierile de pace.

Iar Turcia consideră că Unitățile pentru apărarea poporului kurd (YPG), principala forță kurdă din Siria, este ramura siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Ankara, care duce un război intern cu PKK, doreşte să împiedice crearea unui stat kurd independent în zona de frontieră turco-siriană. 

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdofan, a cerut SUA să decidă dacă sunt de partea Turciei sau a miliţiilor kurde, după ce trimisul special al SUA Brett McGurk a vizitat oraşul Kobane, aflat sub controlul YPG.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de SUA a precizat că pentru Washingtonul PKK este în continuare o organizaţie teroristă.

Pe de altă parte, miliţiile kurde sunt considerate aliaţi importanţi ai coaliţiei internaţionale împotriva ISIS, atât în Irak, cât şi în Siria. Trupele kurde au fost sprijinite în preluarea controlului asupra oraşului Kobane de raidurile aeriene ale coaliţiei conduse de SUA. 

Arabia Saudită şi EAU, pregătite să intervină terestru în Siria

Turcia a masat trupe în zona de frontieră, fapt ce l-a determinat pe purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov, să acuze Ankara că pregăteşte o invazie în Siria, acuzaţii respinse de autorităţile Turcia.

Arabia Saudită, în schimb, a anunţat, prin purtătorul de cuvânt al forţelor armate, Ahmed al-Asiri, că este pregătită să intervină terestru în Siria, în cazul în care coaliţia internaţională condusă de SUA va face acest pas.

Anunţul Riadului a fost urmat de cel al Emiratelor Arabe Unite, pregătite şi ele să trimită trupe în Siria pentru a lupta împotriva ISIS, scrie Deutsche Welle.

Ministrul de Externe al EAU, Anwar Gargash, a declarat că ţara sa consideră că o campanie pentru înfrângerea ISIS trebuie să includă şi trupe la sol, punctând faptul că Emiratele sunt "nemulţumite” de ritmul lent al intervenţiei în Siria.

Într-o conferinţă de presă susţinută duminică la Abu Dhabi, Gargash a explicat că Emiratele Arabe Unite vor contribui la antrenarea trupelor opoziţiei, nefiind vorba de trimiterea în Siria a "mii de trupe”.

Arabia Saudită şi Emiratee Arabe Unite sunt printrele ţările din regiune cu cele mai puternice armate. Ambele sunt membre ale coaliţiei care luptă în Yemen împotriva rebelilor şiiţi sprijiniţi de Iran, iar din septembrie 2014 participă la coaliţia condusă de SUA ce luptă în Siria împotriva ISIS.

Ministrul sirian de Externe, Walid Muallem, a avertizat că cine vine în Siria "se va întoarce acasă în sicriu”.