Declarațiile premierului ungar, Viktor Orban, au sunat ca și cum decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană ar reprezenta o victorie personală. Referendumul a fost unul referitor la politica de migrație, a spus el, la scurt timp după anunțarea rezultatului. Orban, care de ani de zile este unul dintre cei mai înverșunați opozanți ai UE, este, la prima vedere, un câștigător al Brexit, scrie Welt Online.

Așa cum sunt și alte state membre din Europa de Est. În ultima perioadă, țările Grupului de la Vișegrad - Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia – au avut cele mai puternice poziționări eurosceptice. Guvernele celor patru s-au situat de multe ori pe poziții opuse față de Bruxelles, pledând pentru întărirea statului național și pentru mai puțină integrare europeană.

În criza refugiaților, cvartetul s-a declarat în mod deschis împotriva Bruxellesului și Berlinului, blocând o soluție comună atunci când au fost propuse cotele obligatorii. Acum, dacă rezultatul referendumului va fi respectat și Londra va ieși din spațiul comunitar, est-europenii ar putea profita pentru a-și spori influența.

"În cazul în care acestea vor continua să coopereze, statele Grupului de la Vișegrad pot câștiga, în mod clar, mai multă influență în cadrul UE", crede fostul ambasador ungar în Germania, Gergely Pröhle.

Proiectul german privind o integrare mai profundă, în pericol

"Este o șansă pentru țările Grupului de la Vișegrad”, consideră și un expert german citat de Welt Online, explicând că cele patru și-ar putea întări cooperarea și cu alte țări est-europene, dar și cu Austria.

Cum și ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schäuble, a avertizat că s-ar putea ajunge la varianta ca statele membre să aibă mai mult spațiu de manevră, se va ajunge cumva "la Europa pe care și-o imaginează Orban”, spune acesta, apreciind că țările din Europa de Est ar putea exercita mai multă influență în viitoarea dezbatere privind viitorul în UE fără Marea Britanie.

Pröhle apreciază că plecarea Marii Britanii ar putea avea ca efect și frânarea – există și opinii care susțin însă contrariul – proiectului german privind o integrare tot mai profundă. Aceasta se referă la o declarație a premierului olandez, Mark Rutte, care a precizat, recent, că decidenții europeni ar trebui să fie mai atenție la ceea ce vor cetățenii.

Pe de altă parte, Viktor Orban se teme, potrivit unui consilier apropiat, de faptul că Berlinul va încerca, după Brexit, să contracareze guvernele naționaliste și eurosceptice, pentru a împiedica formarea unor alte forțe centrifuge în UE.

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat deja că nu ar trebui să se formeze "subgrupuri" în Uniunea Europeană, iar cele patru țări din Vișegrad se simt, probabil, cu musca pe căciulă.

Ce face Bucureștiul?

Autoritățile române și-au exprimat regretul pentru decizia britanicilor, dar au văzut și oportunitățile aduse de Brexit.

Premierul Dacian Cioloș a declarat, luni, la Radio România Actualități, că interesul investitorilor pentru România ar putea crește, odată cu ieșirea Marii Britantii din UE. Mai mult, șeful Guvernului a susținut că, dacă va avea un proiect de țară, România își va putea susține punctele de vedere și la Bruxelles.

"Cu siguranță momente de criză, cum este acesta, sunt și momente de noi oportunități. În astfel de momente, este important să iei decizii foarte clare, ferme, și de aceea întâlnirea pe care am avut-o la sfârșitul săptămânii trecute, la Președinție, cu liderii partidelor politice, mi s-a părut semnificativă. Această întâlnire poate să fie premisa unui nou proiect de țara chiar în an electoral sau a unor principii, valori și măsuri pe care să ne punem de acord președintele țării, Guvernul actual, partidele politice care vor urma să participe la alegeri și să guverneze imediat după alegeri, tocmai pentru a transforma acest moment în oportunitate", a explicat Dacian Cioloș.

A două zi după referendum, președintele Klaus Iohannis a declarat, în urma consultărilor de la Cotroceni, că România va participa la negocierile privind Brexit-ul și va negocia pentru a-și apăra interesele.

"Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu se va produce de azi pe mâine, este un proces care va dura destul de mult, specialiștii evaluează undeva la doi ani, timp în care se va negocia și pot să vă asigur de pe acum, România este parte în această negociere și va negocia în așa fel încât interesul României să fie protejat și, foarte important, România va negocia în așa fel încât să avem grijă de românii noștri care trăiesc și lucrează în Marea Britanie”, a dat asigurări șeful statului.