Bundestagul a aprobat, joi, modificările la legea azilului prin care Guvernul de la Berlin speră că îi va descuraja pe refugiați să mai vină în Germania. Propunerea urmează să fie votată vineri și în Bundesrat.

Una dintre cele mai importante modificări prevede că refugiații vor primi în loc de bani de buzunar – 143 de euro lunar – vouchere.

Süddeutsche Zeitung apreciază însă că măsura i-ar putea afecta doar pe cei din Balcani, întrucât mulți din această regiune vin din motive economice. În schimb nu îi va influența în niciun fel pe sirieni, irakieni și afgani, care reprezintă aproape două treimi dintre refugiații ajunși în Europa și care nu vin pentru beneficiile sociale, ci din cauza conflictelor din țările lor, sperând să găsească aici un loc de muncă.

O altă măsură vizează adăpostirea solicitanților de azil în centrele de primire până la soluționarea procedurilor.

Berlinul dorește ca prin această modificare să mai reducă presiunea de pe autoritățile locale și, în același timp, să accelereze procesul prelucrării cererilor de azil. Prin adăpostirea în centrele de primire se evită plimbarea de colo colo a refugiaților și a documentelor. În plus, facilitează procedurile de returnare ale celor care nu primesc azil.

Există însă o problemă, notează Süddeutsche Zeitung: multe landuri nu mai au demult locuri suficiente în aceste centre și nu-i pot adăposti pe refugiați mai mult de câteva săptămâni. Iar construirea unor noi facilități pentru circa 150.000 de persoane va mai dura. Pe de altă parte, prevederea ar putea facilita returnarea solicitanților de azil respinși.

Anul trecut au fost respinse 25.000 de solicitări de azil din partea unor cetățeni din Balcani. La sfârșitul lunii iunie 2015 jumătate dintre aceștia se aflau încă în Germania. 

Bani și polițiști mai mulți

Guvernul federal va contribui cu 670 de euro la cheltuielile pe care landurile le au cu fiecare refugiat, potrivit modificărilor adoptate de Bundestag. Totodată, numărul forțelor de poliție va crește cu 3.000, iar la Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) vor fi create 450 de noi posturi. Rămâne de văzut dacă această măsură va fi suficientă, în condițiile în care BAMF are deja de procesat 300.000 de solicitări de azil. 

Publicația citată apreciază că decizia de a declara Albania, Kosovo și Muntenegru drept țări de origine sigure nu ajută foarte mult.

Simpla etichetă de stat sigur nu înseamnă din start o respingere a solicitărilor de azil. Orice solicitant de azil din astfel de țări are dreptul la o audiere individuală. Și oricum procesul de evaluare al cererilor depuse de albanezi a scăzut deja de la începutul anului de la șase luni la mai puțin de două luni, fără ca Albania să fie pe lista țărilor sigure.

Motivul: solicitările albanezilor sunt rezolvate cu prioritate. În plus, numărul persoanelor venite din Balcani a scăzut puternic în ultimul timp. Astfel, dacă în februarie se înregistrau 17.000 de cereri de azil din partea kosovarilor, în septembrie au fost doar 476, iar din totalul solicitărilor de azil doar 7 procente provin de la cetățenii celor șase state din Balcani ce nu sunt în UE.