Anunțul ministerului vine în contextul în care Ambasada Ucrainei la București a susținut că este vorba doar despre lucrări de întreținere a căii navigabile, potrivit News.ro.

”Prima dată de la independența Ucrainei pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării și cifra de afaceri de export a portului. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar al Dunării împreună cu partenerii noștri europeni”, a scris vineri pe Twitter Ministerul ucrainean al Infrastructurii.

"Astfel de dinamici și problemele încă existente cu exporturile prin porturile maritime fac din dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării o prioritate pentru munca noastră. În cadrul acestei munci și datorită succesului Forțelor Armate ale Ucrainei în Marea Neagră, am deschis deja gurile canalului Bâstroe pentru navigație, am crescut potențialul de transbordare al porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării", a declarat Oleksandr Kubrakov, ministrul Infrastructurii, conform Perild.com.

Publicația specializată în știri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creștere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăți logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă și ar putea îmbunătăți fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade.

Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2,5 metri, ajungând la 6,5 metri de la început până la kilometrul 77 și la șapte metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166, unde canalul întâlnește brațul Chilia, consemnează Agricensus, citând o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.

"Am reușit să creștem pentru prima dată adâncimea permisă a navelor în Ucraina independentă", a declarat Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru pentru reconstrucție.

"Datorită acestui lucru, vom putea asigura o navigație mai eficientă și mai sigură între Marea Neagră și fluviul Dunărea, precum și creșterea fluxului de marfă prin porturile Dunării", a adăugat Kubrakov.

Schimbările ar putea permite unei părți a flotei de transport să meargă direct către Marea Neagră prin canalul Bâstroe de pe partea ucraineană și să reducă presiunea asupra canalului Sulina, care este controlat de autoritățile române.

Înainte de această schimbare, adâncimea redusă nu permitea trecerea navelor încărcate complet, ci doar întoarcerea navelor goale, conform surselor comerciale, creând blocaje și întârzieri pentru navele încărcate cu cereale pentru export, comentează publicația.

De asemenea, se așteaptă ca navele cu o greutate de până la 10.000 de tone să poată acum trece prin canal, dar în cazul unei astfel de opțiuni, nava ar fi probabil încărcată doar parțial, până la aproximativ 6.000-7.000 de tone, conform lui Pavel Sosnovsky, șeful agenției independente de analiză a transportului maritim ISM.

Sâmbătă, Ambasada Ucrainei în România a precizat că lucrările de dragare pe Dunăre făcute de partea ucraineană ”vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală”. Reprezentanții Ambasadei au explicat că astfel de lucrări se fac de mai mulți ani și că partea ucraineană a informat, în august anul trecut, Administrația Fluvială a Dunării de Jos privind lucrările planificate.

”În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale”, au adăugat aceștia, îndemnând totodată la ”avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”.

De asemenea, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, afirmă că a discutat cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, solicitând ”clarificarea cât mai curând” a poziției Ucrainei privind dragarea canalului Bâstroe.

”În marja Conferinței de Securitate de la Munchen, am discutat cu colegul meu Dmytro Kuleba și am solicitat clarificarea cât mai curând a poziției Ucrainei privind dragarea canalului Bîstroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană”, a scris Aurescu, sâmbătă seară, pe Twitter.

Ministerul Afacerilor Externe afirma, referitor la informațiile privind lucrări de dragare desfășurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din 13 februarie date Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, Poliției de Frontieră, iar în funcție de răspunsurile autorităților române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație.

De asemenea, MAE preciza că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât și autorităților ucrainene că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport - propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 - întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului.