Publicația Boston Globe se întreabă ce a știut și când a aflat președintele-ales, Donald Trump, de implicarea hackerilor ruși în timpul campaniei prezidențiale din SUA.

Întrebarea este una cât se poate de legitimă, având în vedere faptul că Donald Trump îi ia în mod persistent apărarea lui Vladimir Putin, unii dintre consilierii săi au legături strânse cu Rusia, credibilitatea acordată fondatorului WikiLeaks Julian Assange, care neagă implicarea hackerilor ruși în alegerile din SUA, și refuzul său de a da credit serviciilor de informații americane, care au stabilit că rușii au spart e-mailurile democraților și au răspândit știri false, pentru a-i influența pe votanți în favoarea lui Trump, notează Boston Globe.

Joi, directorul pentru Informații naționale, James Clapper, a depus mărturie în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului american, susținând că responsabili ruși de la cele mai înalte niveluri au fost în măsură să autorizeze sustragerea și difuzarea de informații legate de alegerile din SUA. Clapper a precizat că președintele Barack Obama a primit un raport cu dovezile care atestă implicarea rusă în scrutinul american.

Vineri dimineața, cu câteva ore înainte de a primi și el o informare pe acest subiect, Trump a susținut că acuzaţiile lansate împotriva hackerilor ruşi reprezintă o ”vănătoare de vrăjitoare”.

Cumva nu este surprinzător că Donald Trump contestă informațiile furnizate de agenții. El a câștigat numărul necesar de electori, dar a pierdut votul popular la o diferență de aproape trei milioane de voturi. De altfel, el a declarat de nenumărate ori că "milioane de persoane" au votat ilegal pentru Hillary Clinton, fapt ce arată o sensibilitate în legătură cu legitimitatea sa, iar informațiile că Rusia a pus umărul la alegerea sa îl fac și mai sensibil. 

Ce este însă surprinzător – notează Boston Globe – este faptul că președintele-ales nu dă crezare agențiilor de informații, cu care va lucra începând din 20 ianuarie, având, în schimb, încredere în Julian Assange, a cărui agendă a coincis adesea cu cea a Rusiei. 

Chiar și după încheierea campaniei electorale, Trump a continuat să atace serviciile. Recent, el s-a întrebat de ce ar avea încredere în CIA, după ce agenția s-a înșelat în legătură cu armele de distrugere în masă din Irak. Atunci când Obama a sancționat Rusia pentru acțiunile din campania americană  și a expulzat 35 de diplomați ruși, Trump s-a situat de partea lui Vladimir Putin, lăudându-l pentru că nu a ripostat: "Am știut dintotdeauna că este foarte inteligent".

Săptămâna aceasta, el a scris, pe Twitter, că serviciile de informații au amânat pentru vineri  briefingul privind informațiile referitoare la hackerii ruși, pentru a avea mai mult timp ca să construiască un caz. 

Adevărul este că nu știm de ce Donald Trump ia apărarea Rusiei și are încredere în Assange, în timp ce-i discreditează pe profesioniștii din agențiile de informații, cu care va lucra după ce se va instala la Casa Albă, conchide cotidianul american. Poate este vorba doar de mândria rănită, Trump simțindu-se inconfortabil cu orice sugestie că nu ar fi câștigat alegerile fără amestecul rușilor. Nu știm nici dacă este dator Rusiei în vreun fel, dat fiind că a refuzat să-și publice declarațiile fiscale.

Mesaje contradictorii

Donald Trump a declarat vineri că va cere Congresului să ancheteze modul în care NBC a primit informaţii strict secrete, o aparentă referire la raportul privind atacurile informatice ruse din cursul campaniei electorale din Statele Unite, relatează Reuters, preluată de News.ro.

"Le cer preşedinţilor comisiilor Camerei Reprezentanţilor şi Senatului să ancheteze informaţiile strict secrete oferite NBC înainte de întâlnirea cu mine”, a anunţat Trump pe Twitter.

Dar vineri seara, după ce i s-a prezentat raportul, președintele-ales a ieșit cu o declarație surprinzătoare, spunând că are de gând să numească o echipă de specialişti, care va redacta un plan de combatere a atacurilor cibernetice în primele 90 de zile de mandat prezidenţial la Casa Albă.

A subliniat și de data aceasta că atacurile cibernetice nu au avut niciun efect asupra rezultatelor alegerilor: ”În timp ce Rusia, China, alte state, grupări străine sau persoane încercau în mod consistent să pătrundă în infrastructura cibernetică a instituţiilor noastre guvernamentale, a companiilor şi organizaţiilor - inclusiv în sistemul Comitetului Naţional Democratic - nu a existat absolut nicio consecinţă asupra rezultatelor alegerilor, pentru că nu am văzut nicio manipulare a maşinilor de votare”.