CETA intră în vigoare. Ce câștigă România de pe urma acordului cu Canada
Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Uniunea Europeană și Canada intră joi în vigoare, cu titlu provizoriu.
Aplicarea provizorie a CETA începând cu data de 21 septembrie este următoarea etapă după aprobarea acordului de către statele membre ale UE în cadrul Consiliului și de către Parlamentul European.
Acordul va intra însă în vigoare integral și definitiv numai după ce va fi ratificat de toate statele membre, a explicat Comisia Europeană, adăugând că va colabora cu statele membre ale UE și cu Canada pentru a asigura punerea în aplicare eficace și fără probleme a acestuia.
Canada este al zecelea partener comercial al UE, cu circa 2% din valoarea totală a schimburilor comerciale ale blocului. Statele UE au exportat anul trecut bunuri în valoare de 35 de miliarde de euro și servicii în valoare de 18 miliarde de euro în Canada.
Ce aduce CETA pentru afacerile românești
Pe lângă avantajul evident al eliminării vizelor, negociat înainte ca România să-și dea acordul asupra semnării CETA, tratatul cu Canada are și importante beneficii economice: de la eliminarea taxelor vamale la aproape toate bunurile pe care le exportăm către statul nord-american până la încurajarea investițiilor între cele două țări.
„CETA aduce multe avantaje economiei românești, în domenii precum construcția de mașini, construcții navale, textile, încălțăminte, ceramică, prestări de servicii, produse agricole”, spunea recent europarlamentarul social-democrat Sorin Moisă într-un interviu acordat EurActiv.ro.
Canada este al treilea partener comercial al României din afara UE. Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, exporturile de bunuri și servicii către Canada au fost 203 milioane de euro în 2015, în timp ce importurile au fost de 260 milioane de euro. România înregistrează surplus pe partea de bunuri și deficit în domeniul serviciilor pe relația cu Canada.
Dar exportatorii români vor câștiga și prin simplificarea procedurilor de acreditare, după cum explica Moisă într-un interviu acordat HotNews. „Prin CETA se vor recunoaște reciproc laboratoarele. Vor fi firme din România care produc echipamente electrice, sau de altă natură, electrotehnice, și vor putea să acrediteze mașina respectivă pentru piața canadiană la același laborator la care face acest lucru pentru piața europeană. Acest lucru presupune o importantă economie de cost și de logistică”.
În plus, companiile românești au de acum acces la licitațiile din sectorul public în Canada și pot intra mult mai ușor pe piața de servicii.
Background
UE și Canada au semnat CETA la 30 octombrie 2016, după aprobarea acestuia de către statele membre în cadrul Consiliului. La 15 februarie, Parlamentul European și-a exprimat aprobarea. La 16 mai 2017, CETA a fost ratificat de partea canadiană. Acest eveniment a pregătit calea către aplicarea provizorie o dată cu adoptarea de către Canada a tuturor normelor de punere în aplicare necesare.
CETA va fi implementat integral de îndată ce va fi ratificat de toate statele membre ale UE în conformitate cu cerințele constituționale ale fiecăruia dintre acestea. În momentul în care CETA va intra pe deplin în vigoare, actualul mecanism de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), care există în multe acorduri comerciale bilaterale negociate în trecut de guvernele statelor membre ale UE, va fi înlocuit cu un sistem jurisdicțional nou și ameliorat în materie de investiții. Noul mecanism va fi transparent și nu se va baza pe instanțe ad hoc.
Contextul relației dintre UE și Canada este prevăzut în Acordul de parteneriat strategic, care permite o cooperare consolidată în domenii strategice de interes și responsabilitate comune, cum ar fi clima, securitatea și politica externă și de securitate.
Acordul de parteneriat strategic a fost aplicat cu titlu provizoriu începând cu 1 aprilie 2017 și, alături de CETA, permite o aprofundare și mai mare a relațiilor dintre UE și Canada.
UE și acordurile de liber schimb
Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a susținut în discursul său recent despre Starea Uniunii că UE se va concentra pe încheierea de acorduri comerciale cu alte state, propunând chiar deschiderea negocierilor cu Australia și Noua Zeelandă privind acorduri de liber schimb.
În pofida eșecului TTIP - acordul negociat îndelung cu Statele Unite, UE a reușit să semneze tratatul cu Canada, este pe punctul de a finaliza un acord cu Japonia și Comisia presează pentru noi înțelegeri comerciale.
Potrivit Comisiei, acordurile de liber schimb încheiate de UE s-au dovedit a fi favorabile creșterii economice și creării de locuri de muncă în Europa. Un exemplu este acordul comercial dintre UE și Coreea de Sud. De la intrarea sa în vigoare în 2011, exporturile UE către Coreea de Sud au crescut cu peste 55 %, exporturile de anumite produse agricole au crescut cu 70%, vânzările de automobile din UE în Coreea de Sud s-au triplat, iar deficitul comercial s-a transformat în surplus. Acordul respectiv, după ce a fost ratificat la nivelul UE, s-a aplicat, de asemenea, cu titlu provizoriu timp de câțiva ani, până la ratificarea sa de către toate statele membre ale UE.
În Europa, 31 de milioane de locuri de muncă depind de exporturi. În medie, fiecare nouă tranșă de exporturi în valoare de un miliard de euro sprijină 14 000 de locuri de muncă în UE, susține Comisia Europeană.
Comentarii