1) Să nu facă nimic.

Vara aceasta, Europa a încercat să pună la punct un plan pentru distribuirea refugiaților. La acel moment, era vorba de circa 40.000 de persoane. Planul a căzut însă, după ce mai multe state, în special din Europa Centrală și de Est, nu au fost de acord să preia un anume număr de refugiați. Și există mari îndoieli că se va ajunge la un acord pe noua propunere a Comisiei Europene.

Pro: Sunt puține argumente în favoarea acestei soluții, dar asta nu înseamnă că nu se poate întâmpla. Fiecare lider european răspunde în fața propriului electorat, ceea ce face ca uneori înțelegerile la nivel european să fie dificil de realizat. Acest status quo este bun pentru țările cărora nu le sunt pe plac refugiații și care, potrivit actualelor reguli europene, pot deporta solicitanții de azil în țara de intrare în UE. Or aproape întotdeauna aceste țări de intrare sunt Grecia, Italia și Turcia, care se clatină sub afluxul de refugiați.

Contra: "Dacă Europa eșuează în chestiunea refugiaților, nu va mai fi Europa pe care am visat-o”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, care a decis să deschisă larg „porțile” Germaniei pentru a-i primi pe refugiați. Ea a avertizat că, fără un plan european, statele ar putea să fie nevoite să reintroducă controalele la frontieră, ceea ce ar reprezenta o lovitură majoră pentru unitatea Europei. Iar în timp ce unele națiuni sunt mai generoase cu refugiații decât altele, traficanții de persoane vor prospera din transportarea solicitanților de azil către Germania și Suedia. Uneori cu consecințe tragice.

2) Cote de refugiați.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus, miercuri, relocarea a 120.000 de refugiați aflați în prezent în Grecia, Italia și Ungaria. Aceștia se adaugă la cei 40.000 pentru care CE a propus deja un plan de relocare în mai.

Pro: Propunerea lui Juncker va reduce povara de pe umerii celor trei state europene – Grecia, Italia și Ungaria – care au fost nevoite să facă față afluxului de peste 400.000 de solicitanți de azil care au ajuns anul acesta în Europa. Chiar dacă propunerea vizează relocarea unui număr mult mai mic decât ar fi necesar pentru gestionarea situației, ea va crea cadrul pentru un sistem care să fie extins ulterior. În plus, ca o măsură de compromis, națiunile care s-au opus acceptării de refugiați, precum Slovacia, au posibilitatea de a da bani.

Contra: E o picătură de apă în ocean. Germania intenționează să preia, anul acesta, 800.000 de solicitanți de azil, și a anunțat că este pregătită pentru primirea a 500.000 anual, timp de mai mulți ani. În fața acestor cifre, planul european pur și simplu nu e suficient.

Și există o serie de întrebări spinoase la care trebuie găsite răspunsuri:

• Ce se întâmplă când un solicitant de azil care are rude în Franța este relocat în Lituania?
• Într-o Europă frontieră cum pot forțele de ordine să se asigure că refugiații rămân acolo unde sunt repartizați?
• Ce se va întâmpla cu solicitanții de azil neincluși în aceste cote?
• Vor fi opriți în taberele de refugiați de la marginea Europei sau vor încerca să ajungă în Europa Occidentală?

 Nu trebuie uitat faptul că multe țări, în special din Europa Centrală și de Est, se opun acestor cote.

3) O operațiune militară împotriva traficanților care-i ajută pe refugiați să ajungă în Europa.

Marea Britanie și alte țări fac presiuni pentru obținerea unei autorizații din partea Consiliului de Securitate al ONU privind desfășurarea de nave în Marea Mediterană care să intercepteze vasele ce aduc refugiați din Libia și Egipt. Peste 2.700 de refugiați au murit anul acest după ce astfel de vase s-au scufundat în Mediterana.

Pro: Planul îi va descuraja pe traficanți, care, adesea, au legături cu crima organizată și profită de pe urma unora dintre cei mai vulnerabili cetățeni ai lumii. Mai puține vase care să aducă prin Mediterana refugiați vor reduce dimensiunea crizei din Europa și ar putea să-i descurajeze pe unii imigranți economici care vin în mod ilegal din Africa și Asia de Sud. Iar o prezență navală sporită în Marea Mediterană ar putea face ca operațiunile de căutare și salvare atunci când se scufundă vase ce transportă refugiați să fie mult mai eficiente.

Contra: Oprirea traficanților nu înseamnă că vor fi soluționate cauzele mult mai profunde ale crizei refugiaților. Doar va transfera povara pe umerii altor țări. Și într-un fel, acest plan este o soluție la o problemă care deja nu mai este atât de actuală. În cursul acestui an, cea mai mare parte a traficului cu refugiați s-a mutat din Mediterana în Balcani: solicitanții de azil fac o călătorie mică pe mare, între Turcia și insulele grecești din apropiere, apoi călătoresc spre Europa Occidentală prin Macedonia, Serbia și Ungaria.

4) Relocarea refugiaților direct din taberele din vecinătatea Siriei și din Siria.

Vă amintiți Lista lui Schindler? Sau eforturile americane de a reloca refugiați din Vietnam în anii 1970?

Ar însemna ca diplomații europeni să se ducă să le dea vize refugiaților în țările din vecinătatea Siriei unde s-au refugiat peste patru milioane de sirieni.

Pro: Probabil că aceasta este cea mai umană opțiune, întrucât ar pune capăt traficului de persoane. Refugiații ar fi îmbarcați în avioane care i-ar duce din Turcia, Liban sau Iordania direct în Europa, protejându-i de riscul de a cădea pe mâinile traficanților de persoane, care le pot cere până la 10.000 de dolari pentru a-i transporta către Europa. Este soluția sugerată de premierul David Cameron care a anunțat, luni, că Marea Britanie va prelua 20.000 de sirieni direct din taberele din Orientul Mijlociu, în următorii cinci ani. "În primul rând, vrem să-i încurajăm pe oameni să nu facă această călătorie periculoasă”, a spus Cameron.

Contra: Realist vorbind, există puțin sprijin politic în Europa pentru o operațiune de o asemenea amploare, care ar ridica presiunea pusă asupra taberelor din Orientul Mijlociu. Angajamentul lui Cameron pentru următorii cinci ani echivalează cu numărul de refugiați primiți de Germania într-un singur weekend. Și nici nu e sigur că înmânarea de vize la fața locului va stopa afluxul către Europa. De astfel de scheme ar beneficia cei mai vulnerabili refugiați. Solicitanții de azil care încearcă în prezent să ajungă în Europa sunt cei cu resurse, care pot plăti, uneori sume mari, traficanților de persoane.

"Când ai de-a face cu un dezastru umanitar, și spui «cred că pot reloca 25 de persoane», oamenii îți vor râde pur și simplu în față”, spune Elspeth Guild, specialist pe probleme de migrație la Center for European Policy Studies din Bruxelles.

5) A aduce pacea în Siria, Afganistan, Irak și Eritrea.

Aceste țări în care au loc conflicte interne furnizează cel mai mare număr de solicitanți de azil. Dacă n-ar fi existat conflicte violente aici, Europa nu s-ar fi confruntat cu această problemă a refugiaților.

Pro: Toată lumea ar fi fericită.

Contra: Nu se va întâmpla prea curând.