UPDATE: 

Polonia și Slovacia au anunțat miercuri că nu vor pune în aplicare cotele obligatorii de refugiați, în pofida verdictului Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Dar prima care a reacționat după verdictul curții a fost Ungaria, prin ministrul de externe Peter Szijjarto care a vorbit de o decizie „scandaloasă și iresponsabilă” care „amenință securitatea și viitorul întregii Europe”.

Decizia nu schimbă deloc politica guvernului polonez în ceea ce privește migrația, a reacționat premierul polonez Beata Szydlo, în timp ce prim-ministrul slovac Robert Fico a declarat că poziția Slovaciei față de cote nu se schimbă, iar Bratislava va face eforturi ca „solidaritatea să fie arătată în alte moduri decât prin primirea unor refugiați care nu vor să vină aici”. El a precizat de asemenea că în verdictul CJUE „nu există nicio amenințare cu sancțiuni”.

În schimb, Comisia Europeană a avertizat că este pregătită să pornească proceduri care ar putea duce la aplicarea de amenzi în cazul Poloniei, Ungariei și Republicii Cehe, dacă țările respective refuză să preia solicitanți de azil din Italia și Grecia, transmite Agerpres.

Aceste sancțiuni ar trebui decise tot de CJUE, care are puterea de a impune sancțiuni financiare statelor membre UE care nu se conformează legislației comunitare.

++++++++++++++++++++++++++++++ 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins miercuri plângerile formulate de Ungaria și Slovacia pe tema politicii de imigrație a UE, confirmând astfel dreptul autorităților de la Bruxelles de a obliga statele membre să preia solicitanți de azil conform sistemului de cote, transmite Agerpres.

Ungaria și Slovacia au contestat legalitatea planului lansat în septembrie 2015 de Bruxelles pentru a ajuta Grecia și Italia, supuse unei presiuni imense din partea valului mare de refugiați care fug de conflictele și sărăcia din Orientul Mijlociu, Africa și Asia.

Ungaria și Slovacia, la fel ca Republica Cehă și România, au votat contra cotelor obligatorii, dar restul statelor membre ale UE au votat în favoarea acestei inițiative.

Conform planului, Ungaria avea obligația de a primi, într-o primă fază, 1.300 persoane (peste 2.300 la final) și Slovacia circa 800 (peste 1.400 la final), însă până la 31 august Ungaria nu primise niciun solicitant de azil relocat, iar Slovacia doar 16.

După mai multe notificări, care s-au dovedit ineficiente, în luna iunie Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement contra Budapestei, Varșoviei și Pragăi. Slovacia nu a fost vizată în acest stadiu.

Până la finalul lunii august, doar 19.216 de persoane fuseseră relocate din Grecia și 8.212 din Italia către alte țări membre. Potrivit executivului UE, la finalul lui iulie în Grecia se mai aflau numai 5.000 de persoane eligibile pentru relocare, iar în Italia câteva mii. România a preluat în baza acestor cote 710 migranți, conform datelor actualizate în luna august.