Australia reacționează față de China cu cea mai mare escaladare militară de după al doilea război mondial.

Războiul Rece 2.0 dintre Statele Unite și China continuă să schimbe scena geopolitică din întreaga lume. După ce a semnat un controversat pact militar cu Washingtonul și cu Londra, Australia a anunțat cea mai mare reformă a sectorului său de apărare de la cel de-al doilea război mondial (1939-1945) încoace, scrie Folha Online.

Guvernul local a publicat Defense Strategic Review, care își propune să ghideze următorul deceniu al Forțelor Armate ale Australiei. Ținta principală, ca și în cazul recentei abandonări de către Japonia a atitudinii sale pacifiste, este China din ce în ce mai asertivă.

Potrivit documentului, Beijingul operează cea mai mare creștere a musculaturii militare a secolului XXI, "fără transparență sau garanții pentru regiunea Indo-Pacific", scena strategică a Beijingului pentru concentrarea rutelor maritime vitale care îi garantează poziția de a doua economie ca mărime a lumii, pe lângă faptul că este cel mai mare exportator.

Textul promite să cheltuiască echivalentul a 65 miliarde de reali în următorii patru ani pentru noi inițiative, redirecționând cel puțin 27 miliarde de reali pentru programe de apărare teritorială care sună învechite. "O amenințare militară la adresa Australiei nu necesită o invazie în epoca rachetelor", se arată în acesta.

"Este cea mai importantă lucrare pe care am făcut-o de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial", a declarat primul-ministru Anthony Albanese. Aceasta cuprinde renovarea bazelor navale, mai ales în nordul țării, care stau față în față cu mările contestate ale Chinei.

Textul se concentrează, de fapt, pe dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune și de noi capacități maritime, cu nave mai mici și mai agile, pe lângă acordul deja anunțat privind achiziționarea a trei până la cinci submarine nucleare americane din clasa Virginia, pe lângă faptul că va primi în deceniul următor un nou model care urmează să fie proiectat de britanici împreună cu partenerii.

Afacerea submarinelor se află în centrul Aukus, pactul militar anunțat în 2021 și ratificat anul acesta între Australia, Regatul Unit și Statele Unite, de la ale cărui inițiale în limba engleză a rezultat acronimul. El a fost aspru criticat de China și Rusia, partenere în Războiul Rece 2.0, și i-a nemulțumit și pe francezi, care pregătiseră un contract de miliarde de dolari pentru livrarea acestui tip de armă către Canberra.

Rușii sunt implicați în primul rând în războiul din Ucraina, dar au o cooperare militară din ce în ce mai intensă în Pacific cu China.Analiza strategică recunoaște faptul că SUA sunt un partener prioritar, chiar și pentru că "nu mai reprezintă puterea unipolară din Indo-Pacific".

"Trebuie să evităm cel mai mare nivel de risc strategic cu care ne confruntăm ca națiune în acest moment: perspectiva unui conflict de proporții în regiune", se arată în text.

"Evident, vom face acest lucru foarte aproape de SUA. Lucrăm pentru a avea o interoperabilitate a rachetelor celor două forțe ale noastre", a declarat Albanese.

Astăzi, australienii operează o flotă aeriană foarte capabilă de avioane americane, cu 24 F/A-18 Super Hornets și 56 F-35A, acestea avioane de vânătoare de a cincea generație. Au șase submarine convenționale și 11 nave principale de suprafață. În total, țara are 60.000 de militari, 1 la 430 de locuitori (Brazilia are 1 la 600, pentru comparație).

Potrivit Institutului Internațional de Studii Strategice de la Londra, Forțele Armate ale insulei-continent sunt "foarte capabile și bine instruite", cu experiență în misiuni multinaționale. Țara are al 12-lea buget militar din lume, potrivit entității, cheltuind 33,8 de miliarde de dolari (170,4 miliarde de reali astăzi) în 2022 – Brazilia are al 15-lea buget militar.

Planul vorbește despre creșterea cheltuielilor militare, dar abia peste patru ani. Înainte, relocările vor fi prioritare. China este colosul regional, responsabil pentru 47% din cheltuielile militare din regiune, a doua cea mai mare cheltuială din lume (242 de miliarde de dolari, sau 1,22 trilioane de reali) anul trecut.

Chiar și așa, campionii SUA au cheltuit de trei ori mai mult, iar aliata australiană, Londra, o sumă considerabilă de 70 de miliarde de dolari (350 de miliarde de reali) expusă tot mai mult în misiuni în întreaga lume, situându-se pe locul patru într-un clasament care încă mai are Rusia pe locul trei.

Australienii fac, de asemenea, parte din pactul politic și din ce în ce mai militar Quad, cu aceleași SUA, Japonia și India, formând un lanț în jurul pretențiilor chineze în regiuni precum Marea Chinei de Sud și strâmtoarea Taiwan. 

Sursa: RADOR