Germanii se duc duminică la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament. Sondajele arată un câştigător clar: CDU, partidul cancelarului Angela Merkel. Singura necunoscută - partenerul de guvernare.

Germania are un sistem de vot destul de complex pentru alegerea membrilor Bundestagului şi ai Camerei Inferioare (Bundesrat) a Parlamentului. Sistemul, o combinaţie între vot pe liste şi vot uninominal, a fost conceput pentru a apăra Germania de greşelile electorale din trecut, notează Deutsche Welle. 

Cine poate vota?

La parlamentarele din 2009 şi 2013 s-a înregistrat o scădere a prezenţei la vot - la circa 70%, dar creşterea în sondaje a formaţiunilor populiste, care au atras la urne persoane care nu au votat anterior în numeroase democraţii, poate fi un indiciu că şi în Germania se va înregistra duminică un număr mai mare de votanţi decât la precedentele alegeri.

Potrivit cifrelor Biroului Federal de Statistică, la urne sunt aşteptaţi 61,5 milioane de germani. Dintre aceştia, 31,7 milioane sunt femei şi 29,8 milioane sunt bărbaţi. Aproximativ trei milioane au pentru prima dată drept de vot, în timp ce o treime - 22 de milioane - au peste 60 de ani.

Cei mai mulţi cetăţeni cu drept de vot sunt în Renania de Nord-Westfalia - 13,2 milioane, Bavaria - 9,5 milioane şi Baden-Württemberg - 7,8 milioane. 

Un buletin, două voturi

În cabina de vot, fiecare va intra cu un buletin pe care va pune două ştampile: "Erststimme", primul vot, este pentru reprezentantul districtului respectiv în Parlament, iar "Zweitstimme", al doilea vot, - pentru un partid.

Sistemul "Erststimme" este similar celui din Statele Unite. Cetăţeanul votează candidatul favorit pentru a-i reprezenta districtul în Parlament.

Candidaţii care câştigă cele 299 de circumscripţii electorale au garantate mandatele în forul legislativ al ţării.

Pentru restul mandatelor - până la 598, cetăţenii votează partidul favorit. "Zweitstimme" determină şi procentul fiecărui partid în Bundestag. Landurile cu populaţie mai numeroasă au mai mulţi reprezentanţi în Bundestag decât landurile mici.

Ce e interesant este că o persoană îşi poate împărţi voturile. Astfel, el poate vota un candidat CDU, dar poate alege Partidul Liberal-Democrat (FDP), pentru a ajuta partenerul tradiţional de coaliţie al creştin-democraţilor să intre în Parlament.

Locuri "în exces"

Uneori, un partid primeşte mai multe mandate parlamentare în urma primului vot decât procentul obţinut de acelaşi partid în urma celui de-al doilea vot. Cum candidaţii aleşi direct obţin automat un mandat, partidul respectiv va avea locuri "în exces”.

Urmare a acestui fapt, şi celelalte partide primesc mai multe locuri pentru a nu strica echilibrul, astfel că de multe ori numărul parlamentarilor e mai mare de 598.

Din acest motiv, actualul Bundestag are 630 de locuri.

Pragul de cinci procente

Pntru a intra în Bundestag, un partid trebuie să obţină cel puţin 5 procente la al doilea vot. Sistemul are ca scop prevenirea intrării în forul legislativ a formaţiunilor mici - după ce Republica de la Weimar a avut de suferit din această cauză în anii 1920. De asemenea, pragul a împiedicat extrema dreapta NPD şi alte formaţiuni extremiste să intre în Bundestag.

În prezent, în Bundestag sunt cinci partide: creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel (CDU), plus aliaţii bavarezi - CSU, Partidul Social-Democrat (SPD), Partidul Stânga şi Verzii. 

În 2013, liberalii (FDP) nu au reuşit să intre în Parlament, dar ar putea să revină după votul de duminică, dat fiind că au obţinut procente bune la ultimele alegeri regionale.

Alte partide de urmărit sunt Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune populistă anti-imigraţie, care a ratat de puţin pragul electoral la precedentele alegeri. De atunci însă, AfD a obţinut mandate în Parlamentul European şi în 13 din cele 16 parlamente de land.

Cine alege cancelarul?

Spre deosebire de sistemul din SUA, votanţii germani nu-şi aleg în mod direct cancelarul. Şeful Guvernului e ales de Parlament, într-un interval de o lună de la alegeri. De obicei, partidul care câştigă alegerile reuşeşte destul de repede să formeze o coaliţie. Apoi, preşedintele înaintează Parlamentului propunerea pentru funcţia de cancelar a partidului respectiv. Cancelarul e votat prin vot secret.

Dacă, la fel ca la precedentele trei alegeri, CDU câştigă, candidatul lor pentru postul de cancelar, Angela Merkel, va avea un nou mandat în fruntea Guvernului, pentru următorii patru ani.

În Gemania nu există o limită pentru mandatele de cancelar. Până acum, doar Helmut Kohl, cancelarul reunificării, a deţinut această funcţie mai bine de 16 ani.