Germanii se duc duminică la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlament. Sondajele arată un câștigător clar: CDU, partidul cancelarului Angela Merkel. Singura necunoscută - partenerul de guvernare.

Germania are un sistem de vot destul de complex pentru alegerea membrilor Bundestagului și ai Camerei Inferioare (Bundesrat) a Parlamentului. Sistemul, o combinație între vot pe liste și vot uninominal, a fost conceput pentru a apăra Germania de greșelile electorale din trecut, notează Deutsche Welle. 

Cine poate vota?

La parlamentarele din 2009 și 2013 s-a înregistrat o scădere a prezenței la vot - la circa 70%, dar creșterea în sondaje a formațiunilor populiste, care au atras la urne persoane care nu au votat anterior în numeroase democrații, poate fi un indiciu că și în Germania se va înregistra duminică un număr mai mare de votanți decât la precedentele alegeri.

Potrivit cifrelor Biroului Federal de Statistică, la urne sunt așteptați 61,5 milioane de germani. Dintre aceștia, 31,7 milioane sunt femei și 29,8 milioane sunt bărbați. Aproximativ trei milioane au pentru prima dată drept de vot, în timp ce o treime - 22 de milioane - au peste 60 de ani.

Cei mai mulți cetățeni cu drept de vot sunt în Renania de Nord-Westfalia - 13,2 milioane, Bavaria - 9,5 milioane și Baden-Württemberg - 7,8 milioane. 

Un buletin, două voturi

În cabina de vot, fiecare va intra cu un buletin pe care va pune două ștampile: "Erststimme", primul vot, este pentru reprezentantul districtului respectiv în Parlament, iar "Zweitstimme", al doilea vot, - pentru un partid.

Sistemul "Erststimme" este similar celui din Statele Unite. Cetățeanul votează candidatul favorit pentru a-i reprezenta districtul în Parlament.

Candidații care câștigă cele 299 de circumscripții electorale au garantate mandatele în forul legislativ al țării.

Pentru restul mandatelor - până la 598, cetățenii votează partidul favorit. "Zweitstimme" determină și procentul fiecărui partid în Bundestag. Landurile cu populație mai numeroasă au mai mulți reprezentanți în Bundestag decât landurile mici.

Ce e interesant este că o persoană își poate împărți voturile. Astfel, el poate vota un candidat CDU, dar poate alege Partidul Liberal-Democrat (FDP), pentru a ajuta partenerul tradițional de coaliție al creștin-democraților să intre în Parlament.

Locuri "în exces"

Uneori, un partid primește mai multe mandate parlamentare în urma primului vot decât procentul obținut de același partid în urma celui de-al doilea vot. Cum candidații aleși direct obțin automat un mandat, partidul respectiv va avea locuri "în exces”.

Urmare a acestui fapt, și celelalte partide primesc mai multe locuri pentru a nu strica echilibrul, astfel că de multe ori numărul parlamentarilor e mai mare de 598.

Din acest motiv, actualul Bundestag are 630 de locuri.

Pragul de cinci procente

Pntru a intra în Bundestag, un partid trebuie să obțină cel puțin 5 procente la al doilea vot. Sistemul are ca scop prevenirea intrării în forul legislativ a formațiunilor mici - după ce Republica de la Weimar a avut de suferit din această cauză în anii 1920. De asemenea, pragul a împiedicat extrema dreapta NPD și alte formațiuni extremiste să intre în Bundestag.

În prezent, în Bundestag sunt cinci partide: creștin-democrații cancelarului Angela Merkel (CDU), plus aliații bavarezi - CSU, Partidul Social-Democrat (SPD), Partidul Stânga și Verzii. 

În 2013, liberalii (FDP) nu au reușit să intre în Parlament, dar ar putea să revină după votul de duminică, dat fiind că au obținut procente bune la ultimele alegeri regionale.

Alte partide de urmărit sunt Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune populistă anti-imigrație, care a ratat de puțin pragul electoral la precedentele alegeri. De atunci însă, AfD a obținut mandate în Parlamentul European și în 13 din cele 16 parlamente de land.

Cine alege cancelarul?

Spre deosebire de sistemul din SUA, votanții germani nu-și aleg în mod direct cancelarul. Șeful Guvernului e ales de Parlament, într-un interval de o lună de la alegeri. De obicei, partidul care câștigă alegerile reușește destul de repede să formeze o coaliție. Apoi, președintele înaintează Parlamentului propunerea pentru funcția de cancelar a partidului respectiv. Cancelarul e votat prin vot secret.

Dacă, la fel ca la precedentele trei alegeri, CDU câștigă, candidatul lor pentru postul de cancelar, Angela Merkel, va avea un nou mandat în fruntea Guvernului, pentru următorii patru ani.

În Gemania nu există o limită pentru mandatele de cancelar. Până acum, doar Helmut Kohl, cancelarul reunificării, a deținut această funcție mai bine de 16 ani.