După închiderea rutei balcanice, UE își îndreaptă atenția asupra itinerariilor alternative pe care le-ar putea folosi refugiații pentru a ajunge în Europa. Mulți refugiați ar putea încerca de acum încolo să ajungă în Italia din Libia, traversând Marea Mediterană, notează Süddeutsche Zeitung. Până în 2015, aceasta a fost principala rută utilizată de refugiați. Mii de oameni s-au înecat în timp ce traversau Mediterana. 

"Discutăm cu italienii pentru a evita din timp o situație precum cea de pe ruta balcanică",

a declarat, joi, la Bruxelles, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, la o reuniune a miniștrilor europeni de interne.

Oficialii europeni consideră că trebuie făcute eforturi în vederea creării unui guvern de uniune națională în Libia, în prezent un stat eșuat, executiv care să fie un partener în operațiunile europene  în largul coastelor libiene.

Ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, a precizat că au loc discuții și cu Albania. Trebuie luate în calcul toate opțiunile pentru a putea fi prevenită migrația ilegală. Albania se învecinează la nord-vest cu Grecia și ar putea fi o țară de tranzit alternativă după închiderea graniței dintre Macedonia și Grecia. De acolo, refugiații ar putea încerca să ajungă în Italia, traversând Marea Adriatică, sau să se deplaseze pe o rută terestră spre nord. Și Bulgaria se teme că ar putea deveni țară de tranzit.

Potrivit datelor ONU, 93% dintre refugiații care au sosit în Grecia, în februarie, au fugit de conflictele din Siria, Afganistan și Irak.

Nicio scădere a afluxului de refugiați

Macedonia, Serbia, Slovenia și Croația nu mai permit trecerea persoanelor care nu au pașapoarte și vize valabile. Închiderea rutei a fost obiectul unor dispute între liderii europeni.

În timp ce ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, a declarat că Austria va menține controalele la frontieră, atât timp cât va fi necesar, cancelarul german, Angela Merkel, a criticat "decizia unilaterală" a Vienei. Urmare a acestei decizii, vor veni mai puțini refugiați, dar Grecia va fi pusă într-o situație dificilă, a declarat Merkel pentru MDR.

"Acesta este motivul pentru care m-am angajat în vederea găsirii unei soluții cu adevărat europene", a spus cancelarul. Conform premierului bavarez, Horst Seehofer, numărul refugiaților care ajung în acest moment, în Bavaria, este până la 500 zilnic.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a vorbit de "o catastrofă umanitară” referindu-se la miile de refugiați blocați în Grecia după închiderea rutei balcanice.

Iar în tot acest timp nu sunt semne că afluxul de refugiați dinspre Turcia ar scădea. Deși NATO dă o mână de ajutor în Marea Egee, doar miercuri au ajuns în insulele grecești 3.340 de refugiați, potrivit UNHCR. Joi dimineața, în Grecia erau blocați, în special la centrul de tranzit Idomeni, de la granița cu Macedonia, 41.973 de refugiați, conform cifrelor oficiale.

Până la ajungerea la un acord cu UE, Turcia nu pare că ia măsuri pentru reducerea numărului de persoane care ajung de pe teritoriul său în insulele elene. 

Semne de întrebare privind acordul UE-Turcia

Șefii de start și de guvern încearcă să ajungă la un acord cu Turcia, în criza refugiaților. Acest lucru nu s-a întâmplat la summitul de luni, dar liderii UE au avut doar cuvinte de laudă după această întrevedere. Însă întâlnirea de joi a miniștrilor de Interne din UE arată cât de dificil este acest demers, notează Spiegel Online.

Până la următorul summit UE, din 17-18 martie, acordul ar trebui parafat în mod oficial. După reuniunea miniștrilor europeni de interne este clar că într-un timp atât de scurt nu vor putea fi clarificate toate detaliile. Mai ales, că miniștrii de interne nu au putut anunța, joi, rezultate concrete.

Potrivit declarației summitului UE-Turcia, toi imigranții care au sosit ilegal în Grecia ar urma să fie returnați în Turcia. În schimb, pentru fiecare imigrant returnat, UE va lua un refugiat sirian din Turcia.

Miniștrii de interne nu au putut stabili, joi, ce state ar urma să-i preia pe sirienii din Turcia și cum ar ajunge aceștia în UE. Thomas de Maiziere a mărturisit că nici nu prea s-a discutat această chestiune.

În plus, există obiecții de ordin legal privind acest schimb de refugiați. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a avertizat joi asupra "expulzărilor colective și arbitrare, care sunt ilegale".

Garanțiile internaționale privind protecția drepturilor omului nu trebuie să fie eludate sau diluate,

"Sunt sigur că toate aceste aspecte juridice vor putea fi rezolvate în mod satisfăcător până la summitul de săptămâna viitoare", a spus ministrul german de Interne.

Probleme sunt și cu promisiunile făcute Turciei. Ankara mai are de îndeplinit circa jumătate din criteriile europene privind liberalizarea vizelor. Iar acest lucru ar trebui să se întâmple până în iunie. Autoritățile turce susțin că le-ar putea îndeplini până la 1 mai, dar oficialii europeni se îndoiesc.

Concluzia: în acest moment, un singur lucru este cert – ruta balcanică este închisă.