Cameron lansează renegocierea relației dintre UE și Marea Britanie. Premierul britanic e încrezător că Londra va reuși să-și atingă cele patru obiective vizate în acest proces de renegociere, de care depinde rămânerea sau nu a Marii Britanii în UE.

Într-o scrisoare trimisă marți președintelui Consiliului European, Donald Tusk, premierul britanic, David Cameron, a prezentat patru propuneri pentru reforma UE, propuneri care sunt, totodată, condiții pentru rămânerea Marii Britanii în spațiul comunitar.

Propunerile se referă la:

1. Guvernanța economică

2. Competitivitate

3. Suveranitate

4. Imigrație


1. Guvernanța economică

David Cameron precizează în scrisoare că Marea Britanie și celelalte opt state membre care nu sunt în euro sunt interesate de succesul zonei și nu se opun măsurilor decise în interiorul acestui spațiu, dar doresc să fie sigure că acestea "vor respecta integritatea Pieței Unice și interesele legitime ale statelor non-membre”.

"Sunt încrezător că vom ajunge la un acord în acest sens care să convină tuturor”, a scris Cameron, explicând că Londra nu vrea un drept de veto asupra deciziilor din zona euro, ci un mecanism care să garanteze respectarea unui set de principii, printre care faptul că în UE nu este doar o monedă și să nu existe discriminări sau dezavantaje în funcție de moneda unui stat.

Totodată, el cere ca deciziile luate pentru zona euro să nu fie obligatorii și pentru statele non-membre, ci doar opționale, și ca orice măsură care afectează toate statele să fie discutată și decisă de către toate statele.

2. Competitivitate

Marea Britanie salută accentul pus de Comisia Europeană pe sprijinirea creșterii economice, dar – spune David Cameron – trebuie să facă mult mai mult.

"UE trebuie să facă mai mult pentru a-și îndeplini angajamentul privind fluxul liber de capital, de bunuri și de servicii”, susține liderul britanic.

3. Suveranitate

La capitolul suveranitate, David Cameron are trei propuneri:

a. "Vreau să punem capăt obligației Marii Britanii de a coopera în vederea unei Uniuni și mai unite, așa cum scrie în Tratat. Este foarte important să stabilim clar că acest angajament nu va mai fi valabil pentru Marea Britanie”.

b. "Vreau să fie întărit rolul parlamentelor naționale, prin crearea unui nou cadru în care grupuri din cadrul parlamentelor naționale să lucreze împreună și să respingă propunerile legislative nedorite” ale PE.

c. "Vreau ca angajamentul UE privind subsidiaritatea să fie implementat pe deplin, prin înaintarea unor propuneri clare în scopul atingerii acestui obiectiv”.

4. Imigrație

Premierul David Cameron susține că țara sa dorește să poată face față presiunilor aduse de fenomenul imigrației asupra serviciilor publice, sistemului școlar și medical.

El mai susține că, spre deosebire de alte state membre, populația Marii Britanii crește, existând estimări că va deveni cea mai populată țară UE până în 2050.

Totodată, Marea Britanie înregistrează o migrație netă anuală de 300.000 de persoane, fapt ce nu este sustenabil. În aceste condiții, premierul britanic solicită dreptul de a avea un control mai mare asupra migrației din interiorul UE, dat fiind că în prezent numărul de europeni care ajung în Marea Britanie este mai ridicat decât cel prognozat.

"Trebuie să ne asigurăm că, atunci când noi state vor fi admise în UE, libera circulație să nu se aplice acelor noi state membre până când economiile lor vor fi convergente cu cele ale celorlalte țări membre”, scrie Cameron.

De asemenea, premierul abordează și chestiunea abuzurilor la libera circulație, precizând că dorește puteri mai mari pentru a deporta infractori și pentru a nu-i mai primi înapoi. El dă ca exemplu faptul că pentru un cetățean european este mai ușor decât pentru un britanic să aducă în Marea Britanie o soție care nu e din UE.

Oficialul britanic consideră că reducerea numărului europenilor care vin în Marea Britanie se poate face prin îngrădirea accesului la beneficiile sistemului social.

Concret, el propune ca un european să aibă acces abia după patru ani de contribuție la sistemul social britanic și ca Londra să nu mai acorde alocații pentru copiii celor care muncesc în Marea Britanie, dacă minorii trăiesc în altă țară europeană.

Copii ale scrisorii au fost trimise și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintelui PE, Martin Schulz, și tuturor șefilor de stat și de guvern din Consiliul European.

Uneori răspunsul e mai puțină Europă

David Cameron a prezentat, marți, într-un discurs, aceste planuri de reformă a blocului comunitar înainte de organizarea unui referendum asupra apartenenței Marii Britanii la UE până la sfârșitul lui 2017.

"Diversitatea este cea mai mare putere a Europei. Marea Britanie spune: Haideți să celebrăm acest lucru, haideți să recunoaștem că răspunsul la probleme nu este întotdeauna mai multă Europă. Uneori (răspunsul) este mai puțină Europă", a declarat el în discurs.

Potrivit Reuters, Cameron a explicat că în centrul procesului de renegociere se află "o întrebare extrem de simplă”: "Este UE suficient de flexibilă pentru a se ocupa de îngrijorările diverselor state membre? Răspunsul la această întrebare trebuie să fie «da», dacă Uniunea vrea să supraviețuiască și să prospere pe viitor".

Referitor la referendum, premierul a avertizat că Marea Britanie va ieși din UE, dacă asta vor vota britanicii.

 

"Nu va mai exista o altă renegociere sau un alt referendum. Prin urmare, le spun omologilor mei europeni cu care negociez: aceasta este singura noastră șansă de a face lucrurile cum trebuie — pentru Marea Britanie și pentru întreaga Uniune Europeană"

 CE: Anumite cereri ale Londrei, foarte problematice

Comisia Europeană a calificat, marți, anumite cereri formulate de Marea Britanie privind reforma blocului comunitar ca "foarte problematice”, cu referire în primul rând la ''discriminarea directă între cetățenii UE” implicată de limitarea accesului la ajutoare sociale al imigranților europeni, transmit Reuters și AFP, preluate de Agerpres.

"La prima vedere, există un număr de elemente care par fezabile, cum ar fi găsirea unor căi de a întări rolul parlamentelor naționale, unele subiecte care sunt dificile, precum relațiile dintre țările din zona euro și cele din afara ei, și unele lucruri care sunt foarte problematice pentru că ating libertățile fundamentale ale pieței interne”, a declarat purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas într-o conferință de presă.

"Discriminarea directă între cetățenii UE se încadrează în mod evident în această ultimă categorie", a menționat purtătorul de cuvânt.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a confirmat, marți, pe Twitter, primirea scrisorii, anunțând că va lansa săptămâna viitoare o rundă de consultări bilaterale cu celelalte 27 de state membre și cu PE.