Mulți oameni spun că Donald Trump este un alt fel de republican. Este adevărat că nu este un politican de carieră și nu are limbajul dublu al politicienilor, dar majoritatea pozițiilor sale se înscriu în linia tradițională a republicanilor.

Pe lângă faptul că propune taxe mai mici și reformarea reglementărilor, candidatul republican, care este pe cale să devină al 45-lea președinte american, este în favoarea opțiunilor școlare, a dezvoltării energetice, respinge Obamacare, vrea reglementarea mai strictă a imigrației și întărirea acordurilor comerciale.

Mai trebuie finalizate rezultatele votului în unele state importante, dar Trump pare să se îndrepte spre o victorie, după ce a câștigat mai multe state de importanță majoră.

Trump a cucerit America pentru că politicile sale vor îmbunătăți economia și poziția SUA în lume.

În plus, Trump recunoaște pericolele reprezentate de islam și va întări armata americană. El ar reduce taxele și reglementările costisitoare.

În schimb, Clinton a spus că vrea să mărească taxele, să impună noi reglementări și să lase granițele deschise.

Trump a atacat cultura corectitudinii politice, lucruri despre care oamenii nu vorbeau. Pentru cei care se simțeau constrânși de noile coduri de exprimare, în care și a purta un sombrero de Halloween părea lipsit de sensibilitate, Trump este ca o gură de aer proaspăt.

După opt ani de președinție Obama, creșterea economiei americane este de puțin peste 1%. Rata de participare la piața muncii, respectiv ponderea americanilor care fie lucrează fie caută de lucru, este la nivelul anului 1978.

Legile și reglementările descurajează investițiile și crearea de locuri de muncă.

În opt din ultimele nouă alegeri prezidențiale, dacă PIB-ul real s-a îmbunătățit față de anul precedent, partidul la putere a câștigat Casa Albă. În cazul actual, alegerile urmează acest model. Creșterea PIB-ului este mai scăzută decât anul trecut, iar oamenii vor o schimbare.

Trump a propus reducerea taxelor individuale de la un maxim de 44% la 33%, reducerea taxelor pe profitul companiilor de la 35% la 15% și eliminarea taxelor pe proprietăți. În schimb, Hillary Clinton vrea creșterea celor trei tipuri de taxe.

Sigur, președinții americani sunt constrânși de Congres. Legislația fiscală pornește din Camera Reprezentanților și trebuie să fie aprobată de Senat, înainte de a fi promulgată de președinte. Președintele Camerei Reprezentanților, Paul Ryan, a propus o reformă fiscală asemănătoare cu cea a lui Trump, dar Senatul sprijină multe dintre principiile fundamentale. Dacă Congresul rămâne sub control republican, reformele lui Trump au șanse bune să devină lege.

Contrar impozitelor, care sunt predictibile, reglementările diferitelor agenții, care nu au nevoie de aprobarea Congresului, pot provoca ravagii, cu planuri pentru expansiunea companiilor și a angajărilor.

Agenția pentru Protecția Mediului, Departamentul Educației și Departamentul Muncii au fost în mod special agresive în ultimii opt ani. Aceste agenții au produs un val de reglementări, majoritatea prea complicate pentru a fi înțelese de oamenii de rând. Chiar dacă are loc o îmbunătățire a calității aerului, Agenția pentru Protecția Mediului vrea ca statele să producă planuri de reducere în continuare a emisiilor de mercur, ozon, carbon și alte substanțe, prin scăderea numărului de fabrici și de centrale energetice.

Congresul democrat a refuzat în 2010 să aprobe o lege similară, din cauza efectelor adverse asupra locurilor de muncă și a creșterii economice. Tot în 2010, Congresul nu a aprobat o lege referitoare la echitatea veniturilor salariale (Paycheck Fairness Act), care impunea firmelor să țină evidența câștigurilor angajaților în funcție de rasă și sex. În consecință, Comisia pentru Oportunități Egale de Angajare (Equal Employment Opportunity Commission) a ocolit Congresul și a emis reglementări similare, cu un cost semnificativ pentru angajatori.

Sistemul folosit pentru evaluare este însă atât de vag încât nu folosește în mod real pentru a stabili dacă femeile sunt plătite mai prost decât bărbații, dar permite investigarea firmelor și punerea lor sub acuzare din acest motiv.

Departamentul Muncii a încercat să limiteze numărul persoanelor care lucrează în calitate de contractori independenți. Ca urmare a unei noi reglementări referitoare la orele suplimentare de lucru, de la 1 decembrie, milioane de muncitori vor trece de la slujbe salariale la plata cu ora, dacă lucrează peste 40 de ore pe săptămână. Mai multe reglementări ale Departamentului Muncii au fost respinse în justiție.

Nu exista nicio șansă ca Clinton să respingă aceste reglementări, ea afirmând deschis că le susține, conchide analiza Marketwatch publicată de news.ro.