Frontiera dintre Grecia și Macedoania a fost închisă miercuri după-amiază, poliția locală de la postul de trecere din apropiere de localitatea greacă Idomeni confirmând acest lucru pentru publicația citată. Peste 2.400 de refugiați au fost împiedicați să treacă granița. 

Până acum, erau lăsați să treacă refugiați originari din Siria, Irak și Afganistan. Acum frontiera pare închisă pentru toți.

Decizia a fost luată după ce Serbia a decis să nu mai permită intrarea pe teritoriul său a celor care vin din Macedonia, ambele, plus Slovenia și Croația, fiind țări de tranzit pe ruta balcanică. Consolidarea controalelor la frontieră introduse de Slovenia și Ungaria a dus la blocarea refugiaților de-a lungul rutei balcanice.

Între timp, statele membre UE discută dacă va trebui securizată granița macedoneano-greacă. De la începutul anului, mii de refugiați au reușit să ajungă în UE venind din Turcia, pe mare. Grecia este acuzată că nu-și protejează în mod eficient frontiera cu Turcia, acuzație pe care grecii au au respins-o indignați, în mod repetat.

Avertismentul serviciilor secrete italiene

Deciziile luate de țările de pe ruta balcanică îngrijorează serviciile secrete din Italia. Acestea se tem că, în cazul în care este închisă această rută, zeci de mii de refugiați ar putea ajunge în Italia, prin Marea Adriatică.

Din portul albanez Durres până în Italia sunt doar 80 de km. Nici Muntenegru nu este prea departe de Italia. În ambele țări, contrabandiștii sunt pregătiți să-și ofere serviciile refugiaților.

Avertismentul serviciilor secrete italiene e clar: în cazul în care se închid granițele în Balcani sau doar cetățenii din anumite țări vor fi lăsați să meargă spre nordul Europei, ruta pe Marea Adriatică se va redeschide. Bărbați, femei și copii vor fi transportați cu plute sau bărci nesigure, înghesuiți, și vor ajunge pe coasta italiană.

Guvernul a adus în discuție această posibilitate la reuniunea informală de luni a miniștrilor de Interne, Roma neștiind ce ar putea face dacă sute de mii de persoane ar veni în Italia folosind ruta adriatică.

Situația s-a gravat miercuri după ce Macedonia a închis granița cu Grecia pentru refugiați, ceea ce înseamnă practic o blocare a rutei balcanice.

Refugiații vin de mulți ani în Italia traversând Marea Adriatică, dar cei mai mulți nu pentru a rămâne în această țară ci pentru a pleca mai departe către țările scandinave, Olanda, Franța și, în special, Germania. Iar autoritățile italiene i-au lăsat să plece mai departe. Numai că acum accesul spre nordul Europei e în mare măsură blocat. Franța, Austria, Elveția sau Germania fie și-au consolidat controalele la frontieră, fie nu mai permit accesul refugiaților. 

Premierul italian, Matteo Renzo, a exclus construirea de ziduri, argumentând că timp de decenii Europa a încercat să dărâme ziduri. Soluția este construirea de hotspot-uri, centre în care refugiații sunt primiți și înregistrați, pentru a vedea cine are șanse să primească azil și cine trebuie trimis înapoi.

Lucru pe care ar fi trebuit și ar fi vrut să-l facă și Atena, dar nu a reușit, astfel că acum e ținta criticilor europenilor.

Cele două țări oricum au de rezolvat și chestiunea numărului mare de refugiați aflați pe teritoriile lor și care nu au fost încă preluați de celelalte state, așa cum s-a decis anul trecut. Până acum doar 331 de refugiați din cei 160.000 aflați în Italia și Grecia au plecat în alte țări, iar unele state membre încep să se opună vehement preluării de refugiați.

Condiții în care ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, pledează aproape zilnic pentru "întărirea controalelor la granițele externe ale UE”. Ceea ce sună plauzibil, dar numai în teorie, iar Italia își amintește de o altă venire a refugiaților pe ruta adriatică.

10.000 de refugiați pe un vas

Pe 8 august 1991 cargobotul "Vlora" a sosit în portul Bari, cu 10.000 de albanezi la bord. "Nimeni nu poate să rămână aici", a decis premierul creștin-democrat Giulio Andreotti. 

Pasagerii de pe "Vlora" nu au avut voie să coboare, situația ducând la revolte și amenințări cu sinuciderea. Au fost duși apoi pe un stadion și în cele din urmă trimiși înapoi în Albania. A existat și "un ajutor pentru reconstrucție" oferit de Italia autorităților albaneze. Guvernul a dat dovadă de duritate, așa cum și-ar dori mulți să se întâmple și acum.

N-a folosit însă la nimic. Mulți au încercat să revină în Italia, în mod ilegal. Mafia italiană a dat mâna cu bandele albaneze și au obținut câștiguri uriașe din cărăușie. La scurt timp după momentul "Vlora” aproape 500.000 de albanezi trăiau în Italia.