Elisabeth Morin-Chartier, co-raportor al PE pentru revizuirea directivei privind muncitorii detaşaţi, critică declaraţia lui Macron, potrivit căreia liderul francez speră să ajungă la un compromis referitor la această lege până la finalul anului.

"El trebuie să înţeleagă procesul de negociere la nivel european. Acestea sunt negocieri între 28 de state şi este nevoie să asculţi pe toată lumea, să înţelegi poziţiile fiecăruia, e nevoie de respect şi de dialog”, a declarat, pentru EurActiv.com, Elisabeth Morin-Chartier (PPE).

Săptămâna trecută, preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a anunţat intenţia de a ajunge la un acord privind revizuirea directivei muncitorilor detaşaţi, în cadrul unui turneu european care a inclus România, Bulgaria, Slovacia, Cehia şi Austria.

Macron a declarat că este încrezător că va putea ajunge la un compromis până la sfârşitul acestui an.

Morin-Chartier lansează însă un avertisment cu privire la încercarea lui Macron de a negocia cu fiecare lider în parte.

"Mă tem că inițiativa sa va cristaliza diferitele blocuri din UE. Eu încerc să obţin un echilibru între Est şi Vest şi să evit adâncirea diviziunilor", a declarat europarlamentarul francez.

Elisabeth Morin-Chartier spune că doreşte la fel de mult ca Emmanuel Macron o modificare a directivei, în caz contrar dându-se apă la moară curentului eurosceptic. Totodată, ea a spus că poziţia ei faţă de directivă este apropiată de cea a preşedintelui francez.

Pe de altă parte, Morin-Chartier susţine că întâlnirile lui Macron cu liderii din Europa Centrală şi de Est ocolesc rolul Parlamentului în elaborarea legislaţiei. "Președintele trebuie să înțeleagă că în Parlamentul European se lucrează de 18 luni la directiva privind detașarea lucrătorilor şi acest lucru nu poate fi ignorat", a declarat Morin-Chartier.

Critici au venit şi din partea europarlamentarilor socialişti, după ce Macron a respins un acord pe această temă între partidele politice, acord la care s-a ajuns înainte ca el să fie ales preşedinte al Franţei.

În iunie, Guvernul lui Macron a propus o serie de modificări, inclusiv o reducere a perioadei de detaşare, de la 24 la 12 luni. Propunerea franceză nu a fost bine primită de mai multe state membre, în special din Europa Centrală şi de Est.

Cel mai vehement s-a opus Polonia. Nici Ungaria nu este de acord cu propunerile Parisului, în timp ce, la Bucureşti, Macron nu a primit sprijinul pe care miza.