Membrii Parlamentului European au discutat miercuri despre influența propagandei ruse în statele Uniunii Europene.

Mulți eurodeputați au remarcat că propaganda rusă și propagarea știrilor false are ca scop scindarea mișcării europene și creșterea gradului de euroscepticism în interiorul statelor membre. Pe de altă parte, alți membri ai Parlamentului European au atras atenția că nu doar Rusia este la originea știrilor false, în timp ce reprezentanți ai partidelor extremiste au spus că, de fapt, și instituții din UE propagă informații false și că, deși multe guverne și oficiali ai UE vorbesc de propaganda rusă, prea puține dovezi ale dezinformării finanțate de Kremlin au fost aduse.

„Există un grup care va realiza produse informaționale care vor acționa și în cadrul Parteneriatului Estic pentru a contracara propaganda rusă”, a spus Monika Panayotova, din partea președinției bulgare a Consiliului UE. Ea a adăugat că vor fi trei grupuri de acțiune care vor fi operaționale, iar instituțiile UE vor colabora și cu NATO pentru a contracara atacuri cibernetice din partea Rusiei.

„Este important să stabilim măsuri suplimentare pentru a combate dezinformarea, dar și a garanta pluralismul media”, a mai spus Panayotova.


În completare, comisarul european pentru Securitatea Uniunii, Julian King, a spus că strategia de dezinformare pro-Kremlin se manifestă prin mai multe mijloace și în mai multe limbi, iar propagandiștii ruși nici măcar nu se ascund, recunoscând că folosesc date și informații false.

„Rolul Comisiei este de a elimina fragmentarea reacției statelor membre, de aceea dăm o importanță sporită task-force-ului”, a spus King, vorbind despre unitatea Comisiei care are ca printre obiective și întărirea rolului mass-media în zona de est a UE și să răspundă acțiunilor de dezinformare.

În replică, deputatul spaniol Esteban Gonzales Pons (PPE) a spus că UE acordă doar un milion de euro în buget și un task force din 17 oameni care trebuie să facă față unui aparat de stat al Rusiei cu un buget de un miliard de euro pus la dispoziție de Kremlin.

„UE nu ar fi fost atacat cu știri false, dacă nu era un far al democrației”, a declarat Gonzales Pons.

Demersurile din partea Rusiei sunt agresive, consideră Liisa Jaakonsaari (grupul S&D, Finlanda), care a propus, mai în glumă mai în serios, înființarea în cadrul UE a unei unități de „apărare psihologică”.

Eurodeputata Rebecca Harms (grupul verzilor, Germania) susține că UE trebuie să își consolideze propriile mijloace de informare. „Nu doar propaganda, ci și politica Rusiei își propun să crească scindarea în Europa și să crească euroscepticismul”, a spus Harms, menționând că autoritățile de la Kremlin sprijină atât partide de extremă dreapta cât și de extremă stangă din state europene.

Deputatul român Ioan Mircea Pașcu (S&D) a menționat și el: „Dacă nu suntem atenți, știrile false devin adevăr, iar știrile adevărate devin false”, în timp ce Cristian Preda (PPE) a menționat că propaganda rusă a devenit în România un instrument împotriva luptei anticorupție.

Concluzia dezbaterii a fost că UE trebuie să-și multiplice eforturile de combatere a propagandei, deoarece dezinformarea rusească poate fi extrem de eficientă.

De altfel, eurodeputaţii au avertizat încă din 2016 că propaganda de la Kremlin a fost intesificată împotriva UE de la anexarea Crimeei şi de la războiul hibrid din Donbas. Ei au subliniat într-o rezoluţie că guvernul rus foloseşte think tank-uri, staţii TV multilingvistice (ex. Russia Today), pseudo-agenţii de presă şi servicii multimedia (ex. Sputnik), reţelele sociale şi troli pe internet pentru a provoca valorile democratice şi a diviza Europa.