Liderii Uniunii Europene, cărora li s-au alăturat, printre alții, președintele american Donald Trump, premierul canadian Justin Trudeau și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, s-au întâlnit, joi, la Bruxelles, în cadrul unui summit special al NATO, în care a fost inaugurat noul sediu al Alianței, dar și două monumente, un fragment din Zidul Berlinului, în amintirea sfârșitului epocii izolării din perioada Războiului Rece, și un vestigiu al World Trade Center din New York, în memoria victimelor atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Totodată, în cadrul aceluiași eveniment, NATO a anunțat că se va alătura coaliției internaționale împotriva grupării jihadiste Statul Islamic. De asemenea, cu acest prilej, liderii europeni mai vechi au avut ocazia să îi cunoască pe noii președinți american și francez, Donald Trump și Emmanuel Macron și să își prezinte, fiecare, nemulțumirile sau prioritățile.

În centrul atenției a fost președintele american Donald Trump, care a oferit un mult așteptat discurs și care nu a ratat nicio șansă să iasă, la propriu, în față.

În timpul discursului, Trump s-a arătat dezamăgit de statele membre ale NATO și a ținut să precizeze că 23 dintre cele 28 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice nu au alocat sumele necesare pentru apărare și nu au acordat o atenție deosebită amenințărilor teroriste.

"Îngrijorările grave de securitate sunt motivele pentru care am fost direct cu statele membre NATO și cu secretarul general Stoltenberg, atunci când am spus că membrii Alianței trebuie să contribuie într-un final și să-și îndeplinească obligațiile financiare. Dar 23 dintre cele 28 de state membre NATO încă nu plătesc atât cât ar trebui pentru apărare. Nu este corect pentru cetățenii plătitori de taxe din Statele Unite", a spus Trump.

"Multe dintre aceste țări datorează sume imense de bani din anii precedenți. În ultimii opt ani, SUA au cheltuit pentru apărare mai mult decât toate țările din NATO la un loc. Dacă fiecare stat membru ar fi alocat doar 2% din PIB pentru industria de apărare în 2016, am fi avut 190 de miliarde de dolari pentru sistemul comun de apărare și pentru finanțarea altor programe NATO. Având în vedere restanțele financiare și amenințările în creștere, chiar și alocarea a 2% din PIB este insuficientă pentru a acoperi deficiențele și pentru a moderniza forțele NATO. Avem mult de recuperat pentru acei ani pierduți", a mai subliniat președintele american.

De altfel, președintele SUA este de părere că Alianța trebuie să se concentreze pe atât pe terorism și imigrație, cât și pe amenințările Rusiei "asupra grani'elor estice și sudice ale NATO".

Articolul 5?

Un amănunt analizat în detaliu de presa internațională a fost acela că Donald Trump nu a menționat deloc, la summitul NATO, Articolul 5, cel care prevede ca un atac asupra unui stat membru este considerat un atac la adresa tuturor tarilor membre și potrivit căruia aliații militari intervin de îndată.

Totuși, întrebat dacă este dezamăgit că președintele american Donald Trump nu a declarat explicit susținerea SUA față de NATO, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a dat asigurări că acest angajament a fost dovedit prin contribuția SUA de pe teren, dar și prin monumentul donat în memoria atentatelor din 11 septembrie 2001, dar și a Articolului 5 din Tratatul de Bază al NATO, ce prevede apărarea reciprocă între aliați.

Șeful NATO l-a liniștit pe Trump și în privința Rusiei. Stoltenberg a dat asigurări că susține dialogul cu Rusia și că Alianța va răspunde întotdeauna Moscovei în mod proporțional.

"Politica noastră față de Rusia se va baza pe o apărare puternică și dialog, pentru a preveni conflictele", a afirmat secretarul general.

Trump a ieșit în față. La propriu

Gesturile nepotrivite ale președintelui american nu au lipsit nici de această dată. Liderul de la Casa Albă l-a dat la o parte pe premierul Muntenegrului, Dusko Markovici, viitor stat-membru al blocului militar, sub privirile amuzate ale premierului ungar Viktor Orban, pentru a ajunge în primul rând de lideri.

Măcar România și-a atins obiectivele

Cu Donald Trump, dar și cu Emmanuel Macron, a avut, o scurtă discuție, și președintele României, Klaus Iohannis, care le-a urat acestora bun venit în cadrul NATO și i-a asigurat de tot sprijinul său și al României.

"Chiar dacă nu a fost un summit NATO obișnuit, a avut o semnificație politică deosebită. Din punct de vedere politic, reuniunea de astăzi a fost prima întâlnire la nivel înalt a Alianței la care au participat noul președinte al Statelor Unite și noul președinte al Franței. Le-am adresat un bun venit călduros la NATO și i-am asigurat de tot sprijinul meu și al României, care are parteneriate strategice solide cu ambele țări", a spus Iohannis, potrivit Agerpres.

"Am salutat la reuniune reiterarea fermă de către președintele Trump a angajamentelui SUA pentru Alianță, pentru apărarea colectivă și pentru consolidarea Flancului estic, inclusiv prin foarte recente propunere de creștere a finanțării inițiativei de reasigurare europeană pentru 2018, de la 3,4 miliarde, cât a fost până acum, la 4,8 miliarde de dolari", a ținut să precizeze Iohannis, vizavi de remarcile lui Trump.

De altfel, președintele a spus că alocarea a 2% din PIB pentru Apărare de către România a fost apreciată de către aliați, dar a atras atenția că banii trebuie efectiv cheltuiți de către Guvern.

"O decizie importantă a statelor membre a privit împărțirea mai judicioasă a responsabilităților, prin stimularea creșterii bugetului pentru Apărare al fiecărui aliat. Faptul că România a alocat deja 2% din PIB pentru Apărare este foarte apreciat de aliații noștri, însă, o repet, este esențială cheltuirea acestor sume potrivit scopului lor, ceea ce depinde de Guvern", a spus președintele, citat de News.ro.

Potrivit șefului statului, în cadrul reuniunii s-a decis dezvoltarea unor planuri naționale pe trei componente pentru fiecare țară, precum și un sistem de monitorizare riguroasă a pașilor statelor pentru atingerea obiectivului privind alocările bugetare.

• prima componentă: angajamentele de creștere a alocărilor pentru Apărare pentru atingerea țintei de 2% din PIB și alocarea a cel puțin 20% pentru echipamente și cercetare-dezvoltare.
• a două componentă: angajamentele de investiții în capabilități moderne pentru îndeplinirea țintelor asumate la nivelul NATO.
• a treia componentă:angajamentele privind contribuțiile naționale pentru operații și misiuni.
  Aliații au convenit și că NATO trebuie să fie mai activă în combaterea terorismului.

"Am subliniat contribuția României în Afganistan, unde suntem al patrulea contributor aliat. Am susținut ferm creșterea rolului NATO în combaterea terorismului. S-a decis în principal ca NATO, ca organizație, să devină membru al Coaliției anti-Daesh", a mai spus președintele.

"Și la această reuniune România și-a atins obiectivele", a conchis Iohannis, citat de News.ro.