În ultimii 8 ani, țările candidate și potențial candidate la aderare (Balcanii de Vest plus Turcia) au primit peste 600 milioane euro de la UE pentru migrație. Țările din vecinătatea sudică, inclusiv Siria și Libia, au primit alte 200 milioane euro.

Comisia Europeană a publicat joi, 17 septembrie o situație a fondurilor furnizate țărilor candidate și potențial candidate dar și celor din vecinătatea sudică pentru a aborda probleme din domeniul migrației, în ultimii 8 ani plus cele antamate pentru exercițiul financiar 2014-2020.

Balcanii de Vest plus Turcia

Serbia: Suportul total din fonduri de pre-aderare pentru activități în domeniul migrației, din 2007 și până în prezent plus cel planificat: 54 milioane euro.

Din aceștia, 54,6 milioane eurio au fost acordați din 2007 până în prezent iar 8,2 milioane euro sunt antamați începând cu anul viitor, pentru a fi acordați pe proiecte, precum: 

  • 3.2 milioane euro pentru extinderea capacităților de cazare a migranților
  • 1 milion euro, deja în curs de utilizare, pentru un proiect asistență pentru refacerea legislației privind azilul și reforma sistemului de azil; 
  • 4 milioane euro au fost deja acordați pentru a dezvolta sistemul de supraveghere a granițelor 

Macedonia: Suportul total din fonduri de pre-aderare pentru activități în domeniul migrației, din 2007 și până în prezent plus cel planificat: 24 milioane euro.

Bosnia și Herzegovina: Suportul total din fonduri de pre-aderare pentru activități în domeniul migrației, din 2007 și până în prezent plus cel planificat: 16,8 milioane euro.

În mod similar, sprijinul pentru Muntenegru se ridică la 22,6 milioane euro, Albaniei îi sunt alocate 4,5 milioane euro iar pentru Kosovo: 7,1 milioane euro. 

Turcia a primit, în total, fonduri de 469 milioane euro.

Cea mai consistentă parte a fondurilor se duce către un management integrat al frontierelor, cele pe mare și pe uscat; construirea de centre de returnare pentru imigranții ilegali și de centre de primire pentru solicitanții de azil; suport pentru sistemul internaționale de protecție, suport pentru măsurile anti-traficanți. 

94 milioane euro au fost asigurate pentru a asista Turcia în gestionarea influxului de migranți din Siria, ajutorul total pentru acest obiectiv ridicându-se la 175 milioane euro. 

Mai multe detalii despre finanțările UE pentru probleme din zona migrației în Balcanii de Vest și Turcia pot fi găsite în fișa informativă transmisă de Comisia Europeană 

Vecinătatea sudică: 192 milioane euro, în 8 ani, ca suprt pentru problematica migrației 

Maroc: 20 milioane euro, suportul actual în cadrul parteneriatului pentru mobilitate. Include, între alete:  suport instituțional pentru politica de migrație, accesul diasporei din Maroc, stabilită în UE, la educație, sănătate și integrare pe piața muncii. 

Libia: 42,7 milioane euro între 2011 și 2014; 22 milioane euro - finanțări în curs, din care 10 milioane euro dedicate prevenirii și managementului migrației ilegale din deșertul Sahara către Marea Mediterană

Țările din regiunea Mashrek, între care: 

Siria: aproape 4 miliarde de euro, acordați și antamați de statele membre UE. Suportul pentru problema migrației țintește probelma curentă a crizei refugiaților și urmărește să sprijine statele vecine care îi adăpostesc pe refugiați prin ajutor umanitar, asistență pentru dezvoltare și stabilitate în interiorul Siriei și pentru refugiații care au părăsit țara. 

Liban: sprijinul actual se ridică la circa 16 milioane euro. Acoperă o serie de măsuri precum un management integrat al frontierelor , în cadrul mai larg al unui sistem de management care să consolideze securitatea și stabilitatea. 

Mai multe detalii despre finanțările furnizate statelor din vecinătatea sudică pot fi găsite în fișa informativă întocmită de Comisia Europeană. 

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.