Potrivit Il Corriere della Sera ar fi vorba de 33 de milioane de metri cubi pe zi, începând cu miercuri, 27 iulie, ora 7:00, ora Moscovei.

Compania a asociat motivul acestei reduceri cu necesitatea opririi unei alte turbine a conductei Nord Stream 1 pentru a efectua lucrări de întreținere.

Anunțul a fost făcut pe contul Telegram oficial al Gazprom:

„Începând de miercuri, 27 iulie, ora 07:00, capacitatea de producție a stației de compresoare Portovaya va fi de 33 de milioane de metri cubi”.

Debitele de gaze vor fi, prin urmare, egale cu aproximativ 20%, față de capacitatea actuală de 40%.

Vestea a ajuns și în Germania, unde purtătorul de cuvânt al Ministerului german al economiei a comentat: „Am luat act de anunț. Potrivit informațiilor noastre, nu există niciun motiv tehnic care să justifice o reducere a livrărilor”.

Concomitent cu anunțul reducerii livrărilor către Europa, prețul gazului european a urcat cu 10%, ajungând la 176 de euro pe megawatt/oră, înainte de a se stabili la 172 de euro (+7,7%).

După întreruperea de 10 zile, gazele au început să curgă din nou prin Nord Stream 1, deși într-o cantitate foarte mică - actualul 40% - față de capacitatea totală deoarece, conform celor comunicate de autoritățile moscovite, nu a fost posibilă revenirea la volumele din iunie din cauza lipsei unei turbine Siemens care a fost expediată în Canada pentru lucrări de mentenanță.

Răceala sudului Europei

Pentru a face reduce dependența de gazul rusesc, Comisia Europeană a propus un nou regulament care intenționează să oblige statele membre să micșoreze consumul de gaze cu 15% între 1 august 2022 și 31 martie 2023, scrie Jornal de Noticias.

Pentru variație, statele bogate din nord sunt cele care solicită ajutor țărilor sărace sau cu stare din centrul și din sudul Europei. Și cine nu vrea să cedeze partenerilor "excedentele" de gaze naturale? Portugalia, Spania, Grecia, Polonia și Ciprul.

Această aparentă răceală de origine sudică față de problemele termice resimțite mai la nord nu este un caz izolat care să demonstreze slaba solidaritate europeană. Dimpotrivă.

Pentru a demonstra că nici Nordul nu a fost niciodată foarte solidar, am putea recurge la un episod caricatural ridicat de un olandez, pe atunci președinte al Eurogrupului. În 2017, Jeroen Dijsselbloem a afirmat că popoarele din sud nu merită să fie luate în considerare în privința regulilor bugetare, deoarece cheltuiau totul pe "băuturi și femei". Cu toate acestea, lipsa de solidaritate nu se limitează la caricatură.

Germania, una dintre cele mai afectate țări de reducerea sau tăierea livrării gazului rusesc, nu a acordat niciodată prea multă atenție problemelor de echilibru bugetar înregistrate mai la sud. Atâta timp cât mașinile și tehnologia sa au fost achiziționate de elitele țărilor mai puțin bogate, totul mergea ca pe roate la Berlin.

De-a lungul acestui secol, caracterizat de stagnarea economiilor europene, Germania a fost acuzată în repetate rânduri că pune mai mult accentul pe economii decât pe investiții, descurajând cererea internă. Dacă germanii ar consuma și ar investi mai mult, importurile de bunuri și servicii ar crește, avantajând exporturile din țările din centrul și sudul Europei.

Regula limitării deficitului bugetar nu a contrapus niciodată un prag maxim pentru excedentele generate în țările mai bogate. Cei care aveau un deficit excesiv ar trebui să-și rezolve problemele prin reducerea cheltuielilor. Vine frigul iarna? Nordul să cumpere mai multe pături. Solidaritate de gheață.

Franța se opune scăderii cu 15% a consumului cerută de Bruxelles

Parisul s-a declarat luni contra unui obiectiv uniform de reducere a consumului de gaz în Europa, după propunerea Comisiei Europene de scădere cu 15%, asigurând în același timp că vrea să fie pe deplin solidară cu Germania, notează La Tribune.

Deși este departe de a fi penalizat, guvernul francez se opune cererii Bruxellesului ca toate țările Uniunii Europene să-și scadă consumul de gaz cu minim 15% între august și martie 2023 (față de media ultimilor cinci ani) pentru a trece iarna fără gaz rusesc.

După Spania, Portugalia și Grecia, Franța nu este nici ea pentru ideea de a fixa o țintă uniformă de reducere a consumului de gaz, potrivit cabinetului ministrului tranziției energetice, Agnès Pannier-Runacher. 

Să se țină cont de capacitățile de export

Marți, 26 iulie, ea va propune în consiliul extraordinar al miniștrilor europeni însărcinați cu energia, ca statele să se înțeleagă pe obiective de reducere a consumului care depind de capacitățile situației fiecărei țări în parte și în special de capacitatea lor de export.

"Capacitățile fizice de transfer de gaz din Vest spre Est sunt oricum limitate", arată cabinetul ministrului, precizând că ținta de 15% scădere a consumului de gaz menționată de Uniunea Europeană ar putea avea un impact economic important asupra țării.

"Vom face maximum pentru a-i ajuta pe partenerii noștri europeni (...) dar nu folosește la nimic să facem eforturi în plus care oricum nu ar avea efect asupra capacității de a ne ajuta vecinii", adaugă cabinetul, dând asigurări că vrea să fie pe deplin solidar cu Germania.

Franța dorește un acord "care să aplice principiul unei reduceri coordonate a consumului de gaz, dar care să țină cont în același timp de situațiile deosebite ale fiecărui stat membru și în special de capacitatea noastră de export de gaz".

Anturajul ministrului nu a dorit să comunice obiectivul exact de scădere a consumului de gaz pentru Franța.

Agnès Pannier-Runacher lucrează deja la un plan de reducere a consumului de energie (electricitate și gaz) cu 10% până în 2024. 

Măsură disproporționată în opinia Greciei 

Pe lângă cele patru țări /Spania, Portugalia Franța și Grecia/, Malta și Cipru fac și ele parte din tabăra statelor refractare, potrivit ministrului grec al energiei, Kostas Skrek. Știind că circa 70% din gazul importat de Grecia servește la producerea de electricitate, acesta a explicat că o asemenea reducere ar duce fără îndoială la perturbări în aprovizionarea particularilor, ca și a întreprinderilor.

"Chiar dacă ne reducem cu 15% consumul, asta nu înseamnă că gazul va merge în direcția Germaniei", foarte dependentă de livrările rusești, a insistat ministrul grec.

Calificând măsura drept "disproporționată", Joao Galamba, secretar de stat la Mediu și Energie al Portugaliei, a amintit săptămâna trecută că această măsură ar fi dificil de pus în practică în Portugalia, în situația în care țara a fost obligată "să-și crească mult consumul de gaz din cauza secetei" excepționale din acest an.

Pe de altă parte, spune el, propunerea Comisiei "nu este adaptată pentru țări care nu sunt interconectate" la rețeaua de gaz ca Portugalia. 

Salt al beneficiilor grupului petrolier și de gaz portughez Galp 

Beneficiile grupului petrolier și de gaz portughez Galp au crescut cu 90% în trimestrul al doilea, la 265 de milioane de euro, față de aceeași perioadă a anului trecut.În primul trimestru, beneficiul grupului s-a ridicat la 20 de milioane de euro, față de 166 milioane de euro în primele șase luni din 2021.

Excedentul brut de exploatare (Ebitda) al Galp s-a stabilit în al doilea trimestru la 1,24 miliarde de euro față de 571 de milioane cu un an în urmă, grație "unor condiții de piață favorabile, în special sectoarele de explorare, rafinare și energii regenerabile", explică Galp într-un comunicat.

Grupul a cumpărat cu 140 de milioane de euro cele 24,99% pe care nu le deținea încă în Titan Solar, o întreprindere comună de energie regenerabilă creată cu societatea de inginerie spaniolă ACS în 2020, a detaliat el.

Titan Solar exploatează actualmente parcuri solare cu o capacitate instalată de 1,15 GW și dezvoltă alte proiecte cu o capacitate potențială de 1,6 GW, toate situate în Spania.

Sursa: RADOR