În cadrul unei ceremonii solemne la Sofia, lideri din Balcani, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen vor ”întâmpina” primele cantități de gaze venite din sud.

Președintele bulgar Rumen Radev i-a invitat pe premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, care va fi însoțit de ministrul Energiei, Kostas Skrekas, precum și pe președinții Serbiei și Macedoniei de Nord, Aleksandar Vucic și, respectiv, Stevo Pendarovski, pe prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, și pe președintele Azerbaidjanului Ilham Aliev.

Pe măsură ce se apropie o iarnă dificilă din punct de vedere energetic, Bulgaria își consolidează „depozitele” cu gaz natural azer, care va sosi via Grecia. Conducta IGB lungă de 182 km pleacă de la Komotini și intră în rețeaua bulgară în orașul Stara Zagora. În prima fază, va transporta 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, dar capacitatea totală de transport va fi de 5 miliarde de metri cubi.

Operarea sa comercială începe cu un flux de gaz din Azerbaidjan, care va „intra” în IGB printr-o ramificație a conductei TAP care trece prin Komotini, urmând ca apoi să ajungă în Bulgaria și de acolo, mai târziu, prin alte conducte interconectoare, în Serbia, Macedonia de Nord, România, Moldova și Ucraina -  și poate chiar și mai departe.

De la sfârșitul anului 2023, vor intra în conductă și cantități semnificative de GNL de la stația de la Alexandroupolis, unde GNL-ul va ajunge pe cale maritimă sub formă de coloane înghețate pentru a fi regazeificat în instalațiile stației plutitoare FSRU aflate în construcție.

De pe platforma maritimă va fi direcționat prin conducte către conducta TAP, iar în dreptul orașului Komotini, va pleca prin IGB spre piețele din sud-estul Europei.

În luna mai, la Alexandroupolis, liderii țărilor balcanice direct interesate s-au întâlnit pentru inaugurarea lucrărilor de construcție a FSRU, iar acolo a fost anunțat angajamentul grupului de construcție ca proiectul să fie finalizat până la sfârșitul anului viitor, fiind anunțat și un plan de construire a unei a doua platforme de regazificare GNL la vest de Alexandroupolis.

Devine clar, după toate acestea, că Grecia se transformă într-o poartă de intrare a energiei spre Europa de Sud-Est, ajutând în același timp în demersul de obținere a independenței față de sursele rusești de energie.

Țările balcanice au fost, până acum, cele mai dependente de gazele naturale și petrolul rusești, Bulgaria acoperindu-și 90% din nevoile de energie din Rusia. De altfel, Moscova, din cauza poziției Sofiei în problema ucraineană, a întrerupt deja furnizarea de gaze naturale. Odată cu începerea funcționării gazoductului IGB, peisajul energetic se schimbă, iar monopolul rusesc este eliminat, primul pas fiind operarea axei greco-bulgare.

O altă conductă care va „lega” Grecia încă și mai puternic de rețelele energetice europene, s-a convenit să fie construită pe axa Salonic - Skopje, pentru a transporta gaze către Macedonia de Nord și de acolo mai la nord spre Serbia, Kosovo etc.

Potrivit analiștilor, prin construirea acestor conducte energetice, precum și a unor axe rutiere, terestre și maritime (porturi), poziția geopolitică a Greciei în regiunea Europei de Sud-Est devine mult mai importantă.

sursa: RADOR