Membrii NATO iau în considerare coordonarea livrărilor militare către Ucraina, precum și un fond de 100 de miliarde de euro pentru a asigura un sprijin pe termen lung și pentru a putea face față oricărei schimbări politice majore în cadrul alianței.

NATO analizează modalități de a proteja și asigura un sprijin pe termen lung Ucrainei, pe baza unui plan prezentat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, numit ”Misiune pentru Ucraina”.

Există un consens din ce în ce mai mare în rândul celor 32 de membri NATO – inclusiv Germania și Statele Unite – de a prelua sarcinile coaliției Ramstein conduse de SUA, care coordonează sprijinul militar (letal și neletal) pentru Kiev, pentru a le integra în structurile alianței militare, potrivit mai multor diplomați NATO.

Modificarea a fost considerată până acum dificilă de unii membri NATO mai precauți din cauza temerilor că aceasta ar putea transforma alianța într-un beligerant în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Deși propunerea este încă într-un stadiu incipient, miniștrii de externe ai NATO care se reunesc la Bruxelles miercuri și joi (3-4 aprilie) sunt așteptați să discute subiectul pentru a decide pașii suplimentari la summitul de la Washington, din iulie.

Coaliția Ramstein a fost creată pentru a răspunde nevoilor provocate de războiul declanșat de Rusia, dar este pe o bază ad-hoc, amintesc sursele, iar o structură instituționalizată ar putea oferi o perspectivă și ar putea să planifice aspectul viitor al armatei Ucrainei.

Deocamdată nu este clar ce sarcini ar putea prelua NATO.

„Sunt multe întrebări fără răspuns”, a spus un oficial.

Dacă NATO va fi responsabilă de coordonarea livrărilor de ajutoare militare letale sau va rămâne limitată la ajutorul neletatal, așa cum a fost până acum, este incert, Ungaria și Slovacia fiind precaute să sprijine Ucraina cu livrări de arme letale.

În ultimii doi ani, oficialii militari ruși au avertizat împotriva implicării NATO în războiul din Ucraina.

Dar diplomații occidentali care sunt în favoarea acestei schimbări au spus că nu consideră că NATO ar deveni parte în război.

Din discuțiile cu diverși oficiali, Euractiv apreciază că primul pas al noului plan al Ucrainei ar putea presupune echiparea și pregătirea forțelor ucrainene, facilitarea livrărilor militare urmând să aibă loc într-o etapă ulterioară.

De asemenea, urmează să se stabilească ce povară financiară suplimentară ar pune această mișcare asupra alianței militare occidentale.

Îmbunătățirea bugetului comun al NATO pentru a plăti resursele administrative a fost mult timp o chestiune de dispută între aliații occidentali.

”Platoșă împotriva lui Trump”

În plus, secretariatul NATO – organul consultativ și administrativ al alianței militare – i-a sfătuit pe aliați să angajeze un fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina și pentru viitorul sprijin militar.

O cifră similară a fost prezentată în cercurile UE, comisarul pentru piața internă Thierry Breton afirmând că acesta ar fi ceea ce ar avea nevoie industria Uniunii pentru a sei pregăti pentru război. Estonia spune că acest lucru este ceea ce e necesar pentru victoria Ucrainei.

Nu este, însă, clar ce analiză susține această cifră exactă, au spus două persoane apropiate discuțiilor.

În ultimii doi ani, aliații NATO au oferit deja sprijin militar în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro.

De unde ar proveni noile sume și pentru cât timp, urmează să fie, de asemenea, discutat în această etapă, inclusiv dacă ajutorul bilateral ar fi luat în considerare.

Bugetul NATO nu este suficient de mare pentru a suporta o astfel de povară financiară, ceea ce înseamnă că fondul ar trebui să se bazeze pe contribuțiile membrilor.

Această propunere ar avea trei obiective principale.

În primul rând, pentru a proteja alianța occidentală de orice perturbare politică, mai precis pentru a o ”proteja împotriva lui Trump”, împotriva unui posibil viitor președinte american reticent în a sprijini Kievul sau orice alte schimbări majore pe continentul european, unde guvernele înclină încet spre dreapta și pun sub semnul întrebării continuarea ajutorului, cum ar fi în Slovacia și Ungaria.

În al doilea rând, o sumă atât de mare și un centru de cooperare instituționalizat, mai degrabă decât o bază de lucru ad-hoc, ar putea face acordarea de ajutor mai durabilă și ar putea funcționa ca o garanție pe termen lung.

În cele din urmă, oficiali apropiați negocierilor au spus că această mișcare va aduce Ucraina mai aproape de aderarea la alianța militară, pe care NATO i-a promis-o la summitul de la Vilnius din iulie 2023, și va răspunde atât nevoilor actuale, cât și viitorului model al forțelor armate ale Ucrainei.

Reformele din Ucraina nu sunt discutate în formatul Ramstein actual, dar conectarea activității NATO privind livrările de ajutor militar cu reformele așteptate ar crea o legătură între sprijinul Alianței și calea Ucrainei către aderare.

Totodată, experții NATO ar avea o imagine de ansamblu asupra modului în care ar putea arăta structura militară a Ucrainei în viitor și de ce tip de echipament ar avea nevoie pentru a se potrivi cu acest model.