"Porțile s-au închis", titrează aproape la unison presa europeană referindu-se la noua criză de a migrației de la granița Greciei cu Turcia. UE nu dorește noi fluxuri de refugiați, dar trebuie să plătească prețul pentru înțelegerea făcută cu Erdogan.

Cotidianul german Die Welt face o revistă a presei europene pe subiectul crizei declanșate de decizia președintelui turc Recep Erdogan de a nu-i mai împiedica pe sirienii din taberele de pe teritoriul Turciei să plece în UE.

The Times din Marea Britanie scrie că UE trebuie să negocieze un nou acord cu Ankara privind refugiații.

Valul de refugiați din 2015, când cancelarul german Angela Merkel a deschis în grabă granițele țării sale, a schimbat fața politicii europene, facilitând creșterea în sondaje a mișcărilor populiste, notează publicația britanică, adăugând că, prin Acordul încheiat cu Turcia, Uniunea Europeană "a cumpărat ceva timp, dar nu l-a folosit bine". La cinci ani distanță, discuțiile privind gestionarea migrației în masă sunt "la fel de controversate”. 

"UE s-a lăsat pe mâna unui șantajist, titrează cotidianul Tages-Anzeiger din Elveția, apreciind că, din motive umanitare și politice, Uniunea trebuie să continue să ofere ajutor financiar refugiaților sirieni din Turcia și chiar să-l crească, dacă este necesar. Publicația consideră că e "complet inacceptabilă” sugestia lui Erdogan ca banii să nu mai fie acordați ONG-urilor, ci să ajungă direct în bugetul turc de stat. 

Die Presse din Austria e de părere că Europa trebuie să demonstreze  că-și poate păzi granițele și nu poate fi șantajată. Cotidianul consideră că Bruxellesul trebuie să-i ajute pe refugiați, dar "de la distanță”.  Turcia găzduiește 3,7 milioane de refugiați din Siria, mult mai mult decât Europa, și sute de mii de refugiați ar putea ajunge în curând în Turcia de la Idlib, ultima fortăreață a adversarilor dictatorului sirian Bashar Al-Assad.

Die Presse apreciază că Turcia și-a atins limitele în conflictul din nordul Siriei, acesta fiind motivul pentru care Erdogan șantajează UE. În aceste condiții, Europa ar trebui să răspundă în două moduri: prin apărarea frontierelor și prin generozitate față de refugiații sirieni din Turcia.

"Inima Europei a devenit rece”, titrează De Standaard din Belgia: "Dacă președintele turc crede că ar putea folosi disperarea refugiaților pentru a forța mai mult sprijin european pentru politica sa siriană, va constata că inima Europei a devenit foarte rece…Porțile s-au închis".

Cotidianul olandez De Volkskrant e de părere că era clar că Uniunea Europeană va fi șantajată, după semnarea Acordului cu Erdogan în 2016. "Trebuie să fie creată o politică comună de migrație și să fie rezolvată criza (de la frontiera) greacă”, scrie de Volkskrant, notând că Acordul dintre UE și Turcia "funcționează bine în unele privințe”. 

La Stampa (Italia) - "Criza bate din nou la porțile Europei”: "Noua criză a refugiaților bate la porțile bătrânului continent, care se confruntă și cu noul coronavirus. Prima victimă a acestei acțiuni a lui Erdogan (...) este un băiat sirian care s-a înecat în apropiere de coasta insulei Lesbos. (...) Europa deplânge încă o dată victimele, la fel cum l-a deplâns 2015 pe Alan Kurdi, în timp ce negociază cu Turcia pentru a-și asigura propria securitate".

Neue Zürcher Zeitung din Elveția consideră că UE trebuie să pună în aplicare trei măsuri.

În primul rând e nevoie de renegocierea Acordului cu Turcia, elementul principal fiind sprijinul financiar acordat refugiaților, astfel încât aceștia să se întoarcă în Siria după încheierea războiului.

În al doilea rând, sistemul de azil din Grecia trebuie reformat pentru a putea fi luate decizii rapide, conform legii. Acestea trebuie apoi implementate în mod consecvent. Grecia are nevoie de ajutorul celorlalte țări UE. 

În al treilea rând, UE trebuie să ia poziție față de războiul din Siria și să pună presiune asupra lui Putin. "Dacă acesta nu încheie campania brutală de bombardamente care a alungat din Idlib un milion de oameni, vor trebui adoptate sancțiuni dure", scrie publicația elvețiană.

Oboseala migrației

Într-un raport publicat marți, Amnesty Internationale notează că mai multe state europene pedepsesc organizațiile civile și cetățenii care încearcă să-i ajute pe imigranți.  

Organizația vorbește de cazuri înregistrate în Croația, Franța, Grecia, Italia, Malta, Spania, Elveția și Marea Britanie.  

Postul CNN Turk a transmis imagini cu polițiști greci recurgând la gaze lacrimogene împotriva migranților care forțează pătrunderea în Grecia.

Situația e tensionată și în insulele grecești, unde locuitorii sunt nemulțumiți de sosirea unor migranți.