O întrebare pentru domnul Președinte Iohannis. Domnule Președinte, la Consiliul European din toamnă v-ați exprimat nemulțumirile vizavi de faptul că progresele înregistrate de Președinția română privind viitorul Buget Multianual European au fost urmate de un regres pe partea de ce a făcut Președinția finlandeză. Ce mesaj ați transmis în acest sens Președintelui-ales al Consiliului European, Charles Michel, și ce poziție va adopta România la Consiliul European din decembrie și apoi, având în vedere și realegerea dumneavoastră ca Președinte al României, poziție din care veți negocia bugetul pentru următorii șapte ani pentru România și pentru Uniunea Europeană în întreg ansamblul?

”La ultimul Consiliu ni s-a prezentat un proiect de buget pentru următorul exercițiu financiar, care a reușit o contraperformanță notabilă: toți au fost foarte nemulțumiți cu acest proiect, toți. Nu am mai întâlnit așa ceva.Și acum, sigur, și președintele Michel, și eu, și alții, suntem în situația să găsim o cale de ieșire de aici și, în acest sens, trebuie să ne întoarcem un pic la ce a lucrat Președinția noastră, la acel Negobox și abordările sectoriale.Am discutat, evident, și astăzi cu domnul președinte Michel despre nevoia păstrării finanțării pentru dezvoltarea regională, de exemplu - fondurile de coeziune -, despre nevoia păstrării într-un cuantum important al banilor pentru politicile agricole comune – așa-numit PAC. Toate aceste chestiuni trebuie reluate”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat de regresul în negocieri în timpul Președinției finlandeze a Consiliului, după progresele înregistrate de Președinția română privind viitorul buget multianual european.

În prezent - a explicat Iohannis - contributorii neți insistă ferm pe limitarea contribuției la 1% din PIB, în timp ce foarte mulți sunt dispuși să crească contribuția națională.

”În condițiile actuale, este practic imposibil să finanțăm toate ambițiile pe care le avem, nu numai proiectele de coeziune, agricole, de cercetare, de universități, dar și chestiuni de climă, legate de gestionarea migrația, și așa mai departe, capitole întregi noi, fără să creștem finanțarea proiectelor europene .Sigur, se discută despre venituri proprii ale Uniunii, care pot fi create prin diferite mecanisme”,

a afirmat miercuri Iohannis, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele ales al Consiliului European, Charles Michel.

În pofida situației complexe, cei doi se așteaptă ”totuși” la progrese în cadrul Consiliului  European din decembrie. ”Cel puțin să ajungem la poziții un pic mai apropiate și să începem să concretizăm abordările”, a spus Klaus Iohannis.

Referitor la negocierile pe bugetul 2021-2027, Charles Michel a precizat că liderii europeni încearcă să găsească ”un echilibru corect între o convergență crescută, coeziune, agricultură și toate aceste chestiuni pe care trebuie să le asigurăm: schimbări climatice, tehnologie”.

La 2 mai, Comisia Europeană a prezentat propunerea sa privind cadrul financiar multianual 2021-2027, bugetul pe termen lung al UE. Executivul european a prezentat bugetul propus drept unul ”echitabil, echilibrat și modern”, care să transpună în realitate prioritățile Europei stabilite de lideri la Bratislava în 2016 și la Roma în 2017. În conformitate cu concluziile reuniunii Consiliului European din 20-21 iunie 2019, ar fi trebuit să se ajungă la un acord înainte de sfârșitul anului. La Consiliul European din octombrie, liderii UE au avut un schimb de opinii cu privire la cadrul financiar multianual (CFM) și pe baza acestei discuții, Consiliul European a solicitat Președinției finlandeze să prezinte un cadru de negociere care să conțină cifrele CFM înaintea următoarei reuniuni a Consiliului European, din decembrie 2019.