Scăpată de grija negocierilor politice din Berlin pentru formarea unui nou guvern, Angela Merkel se pregătește să-l viziteze pe Macron la Paris pentru a relua discuțiile privind reforma blocului comunitar, în special a zonei euro.

După ce va fi reînvestită miercuri în funcția de cancelar al Germaniei, Merkel va merge în Franța pentru a stabili împreună cu președintele Emmanuel Macron propuneri comune pentru reformarea Uniunii Europene, politica europeană privind migrația și apărarea europeană, propuneri ce vor prezentate apoi la summitul șefilor de stat din UE ce va avea loc săptămâna viitoare.

„Foarte curând, ministrul finanțelor (Olaf Scholz) va face o vizită la Paris și eu însumi voi merge la Paris pentru a discuta cu Emmanuel Macron. Vom pregăti atunci Consiliul European”, a precizat Angela Merkel la o conferință de presă desfășurată la Berlin alături de noul președinte al Partidului Social-Democrat (SPD), Olaf Scholz, înaintea semnării acordului de guvernare pentru noua „mare coaliție” dintre creștin-democrați și social-democrați, transmite Agerpres.

Merkel a negat o relatare a publicației Der Spiegel în care se afirmă că ea ar intenționa să amâne prezentarea propunerilor franco-germane privind reforma zonei euro. „Cu siguranță că nu vom putea detalia fiecare fațetă a următorilor 20 de ani ai zonei euro, dar vom putea aduce o anumită claritate asupra a ceea ce considerăm a fi următoarea etapă”, a indicat șefa guvernului german, promițând totodată că în urma întrevederii cu Macron se va avansa în ce privește politica europeană privind migrația și politica apărării europene.

Franța și Germania au promis că vor da împreună un impuls relansării blocului comunitar, într-o perioadă în care forțele naționaliste câștigă teren în contextul dezamăgirii unei părți a populației față de elitele politice tradiționale, ca urmare a creșterii decalajelor sociale sau din cauza valului de migranți veniți din afara Europei.

Alegerile recente din Italia, în care aproximativ jumătate din votanți au ales politicieni eurosceptici sau naționaliști, arată că aversiunea față de instituțiile europene nu este caracteristică doar statelor de la margine, precum Ungaria, Grecia sau Polonia, ci este prezentă chiar în inima UE.

Germania, care se teme că în urma unei reforme a zonei euro ar putea ajunge să suporte povara datoriilor partenerilor ei, a răspuns deocamdată foarte vag propunerilor lui Macron privind crearea unui buget și a unui post de ministru de finanțe al zonei euro.