Pegida, Frontul Naţional, premierul ungar Orban: Rusia menţine contacte strânse cu dreapta populistă şi extremistă din Europa. Un rol important îl joacă ideologul Aleksandr Dughin şi oligarhul Konstantin Malofeiev. Dughin a fost în România de 2 ori.

Printre extremiştii de dreapta ai Europei un simbol devine din ce în ce mai popular: steagul rusesc. El este folosit de susţinători ai formaţiunii italiene Liga Nordului, a fost fluturat de Pegida la Dresda şi, într-o variantă uşor modificată, de neonaziştii din Heidenau, Saxonia, scrie Spiegel Online.

„Rusia construieşte o structură similară cu cea a Internaţionalei Comuniste” (Comintern), se arată într-un raport al serviciilor secrete cehe BIS. În perioada sovietică, Moscova avea contacte prin Comintern cu comuniştii din străinătate pentru a-şi exercita în Occident şi pentru a furniza informatori serviciilor secrete sovietice.

Spre deosebire de era sovietică, Moscova şi-a îndreptat atenţia spre formaţiunile de dreapta, nu de stânga.

Strategia rusă se bazează pe ideologia expansionistă a lui Aleksandr Dughin, consideră BIS.

Profesor la Universitatea din Moscova, Dughin visează la "o revoluţie conservatoare” la nivel global. Este consilierul preşedintelui Dumei de Stat şi apropiat al lui Vladimir Putin. Cărţile lui Dughin, printre care "Bazele geopoliticii", sunt lectură obligatorie pentru ofiţerii Statului Major rus.

De altfel, acesta ţine legătură cu susţinătorii europeni ai Rusiei.

În afară de Dughin, un personaj cheie în reţeaua pe care o construieşte Kremlinul este oligarhul "ortodox" Konstantin Malofeiev, fondatorul portalului în limba engleză Russia Insider, apreciat de fanii lui Putin din Occident.

Lista prietenilor de dreapta ai Rusiei, prezentată de Spiegel Online:

1. Gabor Vona, preşedintele Jobbik, formaţiune de extremă dreapta din Ungaria. El consideră Rusia drept un gardian al "adevăratelor valori europene” şi o contrapondere la "trădătoarea UE”. În 2013 a ţinut un discurs la Universitatea Lomonosov din Moscova, la invitaţia lui Aleksandr Dughin.

2. Viktor Orban: Partidul său, Fidesz, are contacte cu ideologul Kremlinului, Aleksandr Dughin. Premierul ungar a dat ca model Rusia lui Putin pentru dezvoltarea unui "stat iliberal".

3. Johan Bäckman: Finlandezul este un adept al teoriilor conspiraţioniste şi susţine că jurnalista Ana Politkovskaia, o opozantă a lui Putin ucisă în 2006, s-ar fi sinucis, deoarece suferea de depresie. Bäckman a fost "observator" la referendumul în urma căruia Rusia a anexat Crimeea, afirmând că acesta a fost "perfect legitim conform dreptului internaţional". Ruşii pretind că Bäckman ar fi un activist pentru drepturile omului.

4. Mateusz Piskorski: Polonezul a fost purtătorul de cuvânt al populistului Andrzej Lepper, după care şi-a făcut partid - Smiana. A călătorit în Crimeea în 2014 în timpul referendumului nerecunoscut pe plan internaţional. Este cunoscut pentru simpatii neonaziste şi publică pe site-ul rusesc WhiteWorld.

6. Partidul Ataka (Bulgaria): Liderul său, Volen Siderov, este antisemit. În Ucraina el vede "o clică de evrei radicali, care sunt finanţaţi de alţi evrei capitalişti din SUA". După ce Putin a devenit din nou preşedinte, în 2012, Siderov şi-a exprimat satisfacţia: Rusia este condusă în cele din urmă de cine trebuie. În 2014, Siderov a primit, la Moscova, un premiu, pentru serviciile aduse prieteniei bulgaro-ruse.

8. Jared Taylor (SUA),autor al cărţii "White Identity", a ţinut un discurs la Forumul Conservator Internațional de la Sankt Petersburg, în martie 2015. Un alt invitat al reuniunii: Nathan Smith, autointitulat "ministru de externe" al Texas National Movements. Ulii de la Kremlin cred cu tărie că dezintegrarea Statelor Unite va începe în curând cu independenţa statului Texas. 

9. Heinz-Christian Strache şi FPÖ: Când vine vorba de intervenţia în Ucraina, partidul austriac de extremă dreapta FPÖ e unul dintre cei mai buni aliaţi ai Moscovei. Membrii formaţiunii cer eliminarea rapidă a sancţiunilor împotriva Rusiei. Strache şi specialistul pe probleme de politică externă  al FPÖ au fost şi ei "observatori” la referendumul din Crimeea. Au primit finanţare de la "Eurasian Observatory for Democracy and Elections", organizaţie condusă de un extremist de dreapta din Belgia şi finanţată de Moscova.

10. Grecia: Nikolaos Michaloliakos, liderul partidului neonazist "Zori Aurii", ai cărui logo aminteşte de svastica lui Hitler, pledează pentru "o alianţă naturală” cu Moscova. Konstantin Malofeiev este prieten cu mogulul media Giannis Karageorgis. În toamna lui 2014, s-a dus la Moscova, întrucât Malofeiev, aflat pe lista de sancţiuni a UE, nu putea participa în Grecia la mnunta sa. La petrecere a fost şi Panos Kammenos, liderul formaţiunii naţionaliste Grecii Independenţi, ajuns între timp ministru al Apărării în Guvernul Tsipras. 

11. Nick Griffin: În 2011, liderul British National Party, de extremă dreapta, a avut prima apariţie importantă la televiziunea rusă. La alegerile parlamentare din decembrie 2011, Griffin s-a prezentat ruşilor drept "un observator independent". "Alegerile din Rusia sunt mai libere decât cele din Marea Britanie", a spus el. În seara acelei zile, la Moscova au avut loc proteste ample faţă de fraudarea scrutinului. La începutul lui 2013, Griffin a anunţat că ar dori să dezvolte o "relaţie de afaceri cu Rusia pentru-cu beneficii reciproce".

12. Manuel Ochsenreiter: A scris pentru "Deutsche Militärzeitschrift", o publicaţie de extremă dreapta. În martie 2014, aflat în Crimeea, el îi informa pe telespectatorii Russia Today că nu există soldaţi ruşi pe străzile peninsulei ucrainene, aşa cum relata presa occidentală. Între timp, Puţin a recunoscut intervenţia militară rusă.

13. Pegida: Agenţia Ruptly, controlată de statul rus, a transmis live pe Internet protestele Pegida din 2015. La o demonstraţie a organizaţiei populiste de dreapta din Dresda, din ianuarie anul trecut, Lutz Bachmann, fondatorul Pegida, l-a prezentat pe rusul Alexander Orşulevici drept invitat de onoare. Reprezentant al unei grupări separatiste baltice, Orşulevici este originar din Kaliningrad.

14. Jürgen Elsässer: Fost comunist, acum redactor al revistei Compact, el susţine că Angela Merkel este "o dictatoare" şi face apel la ofiţerii conservatori din Bundeswehr să iniţieze o lovitură de stat militară. Îniunie 2014, Elsässer a fost invitat să vorbească la "Casa Rusă" din Berlin, unde a apărut pe podium alături de secretarul de presă al Ambasadei Rusiei.

15. Nigel Farage: Şeful formaţiunii eurosceptice UK Independence (UKIP) crede că Putin este "genial". A fost o prezenţă constantă la postul de televiziune Russia Today, destinat străinătăţii.

16. Udo Voigt şi NPD: Vladimir Putin i-a "vrăjit” de ceva timp pe extremiştii de dreapta din Germania. În 2012, în Saxonia Anhalt, NPD (Partidul Naţional Democrat German) îl lăuda pe Putin, care conduce "fără teamă” Rusia către libertate şi independenţă. Anul trecut, Voigt, europarlamentar, a fost prezent la Forumul Conservator Internaţional de la Saint Petersburg.

17. Alexander Gauland: Liderul formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD), extremă dreapta, a participat, în decembrie 2014, la o întâlnire la Ambasada rusă din Berlin. Tot în 2014, o delegaţie a partidului condusă de Gauland a vizitat Sankt Petersburg, la invitaţia unei fundaţii finanţată de oligarhul Malofeiev.


18. Matteo Salvini: Liderul formaţiunii extremiste italiene Liga Nordului este un oponent ferm al sancţiunilor împotriva Rusiei. Salvini a numit Moscova "partenerul natural al Europei" şi partidul lui Putin "Rusia Unită", o "organizaţie soră". S-a pozat în Crimeea cu steaguri ruseşti şi în Piaţa Roşie, purtând un tricou cu chipul lui Putin. Preşedintele rus l-a primit la Kremlin, în 2014.

19. Marine Le Pen: Preşedintele Frontului Naţional apreciază Rusia, considerând-o "un model pentru politici economice patriotice". I-a luat apărarea lui Putin pentru intervenţia în Ucraina. Consilierul său Aymeric Chauprade este cel care ţine legătura cu Moscova. Frontul Național ar fi primit de la o bancă rusească un împrumut în valoare de mai multe milioane de euro.

Dughin şi România

Aleksandr Dughin a fost de două ori în vizită în România.

Cu ocazia vizitei din 2013, Dughin a trecut şi pe la fundaţia Titulescu a fostului premier Adrian Năstase.

Pasionat de Lucian Blaga şi prieten cu Jean Parvulesco, el mi-a mărturisit admiraţia sa pentru cultura românească şi mi-a împărtăşit câteva dintre ideile care, în viziunea sa, constituie punţi de legătură cu spaţiul eurasiatic, cea mai importantă dintre acestea fiind filonul ortodox profund al identităţii şi spiritualităţii româneşti,

a scris atunci Năstase pe blogul său, unde a postat şi câteva fotografii cu acest "personaj interesant”.

 

În decembrie 2014, site-ul ucrainean Texty, preluat de InLinieDreapta, a publicat un document despre care susţine că a fost obţinut de grupul de hackeri Shaltai Boltai (Humpty Dumpty) în urma spargerii contului de email al lui George Gavrişa, asistentul personal al lui Dughin.

Potrivit sursei citate, în contul de email a fost găsită o lista cu persoane (grupate pe ţări) pe care Dughin le avea în vedere pentru crearea unui cerc de influenţă pro-rus.

Pe listă apar mai multe personaje de prim rang ale vieţii politice româneşti. (Detalii, aici)

Mai multe persoane au ironizat prezenţa lor pe această listă.

Printre ei, Dan Puric, actor care s-a întâlnit cu Dughin.

"Rusul deştept” i-a propus lui Puric să facă "o Antantă creştină”, a povestit, la România Tv, actorul român, precizând că la întâlnire au fost şi alţii.

În iunie 2014, Aleksandr Dughin a avut o serie de întâlniri în zona Neamţ şi zona Suceava cu diverşi stareţi de mănăstiri din zonă, au declarat, pentru Hotnews.ro, surse apropiate discuţiilor. Aceleaşi surse au precizat că Dughin s-a întâlnit la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna Arini cu Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanul, primul înalt ierarh ortodox din istoria BOR cercetat penal. (Detalii, aici)

În cadrul aceleaşi vizite, el a fost şi la Bucureşti. Jurnalistul Robert Turcescu a publicat pe blogul său o fotografie cu ideologul rus la restaurantul Diesel din cartierul Floreasca. Alături de el se aflau Eugen Mihăescu (fost ambasador UNESCO), soţia lui Eugen Mihăescu, publicistul Mircea Popa şi Călin Mihăescu, editor şi iniţiator al "Mişcării Eurasia" în România.

Într-un interviu acordat site-ului ungar alfahir.hu, în ianuarie 2015, Dughin a susţinut că ţări precum Ungaria, România, Austria, Serbia și Slovacia ar putea fi absorbite într-un "bloc eurasiatic” mai mare.

Pe 7 iulie 2013, ideologul rus a declarat pentru Vocea Rusiei că "a treia verigă a lanţului regional al apropierii de noua alianţă (eurasiatică - n.r.) va fi România”, care, "intrând în această uniune”, s-ar putea uni cu Moldova.

"Rusia şi România au prea multe în comun! Pe noi ne aşteaptă o reîntâlnire şi o redescoperire reciprocă în contextul unei civilizaţii comune”, a mai spus Dughin. (Detalii, aici)