CNN analizează gestul președintelui american Donald Trump de a-l felicita pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan după ce a câștigat la referendumul de duminică.

Președintele Statelor Unite Donald Trump l-a felicitat, luni, pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru referendumul câștigat duminică, care îi acordă și mai multă putere și autoritate liderului Turciei și care a creat îngrijorări vizavi de statul partener al NATO în rândul liderilor și a cetățenilor europeni. Gestul lui Trump de a-l felicita pe Erdogan l-au pus pe președintele american pe o listă foarte scurtă a celor care au apreciat rezultatele, alături de Hamas, un grup militant palestinian pe care Statele Unite ale Americii îl consideră organizație teroristă, explică CNN.

Echipa lui Erdogan a declarat că liderul Turciei și Trump au discutat, de asemenea, despre situația din Siria, inclusiv despre atacul cu arme chimice din 4 aprilie asupra civililor din provincia Idlib, și au spus că Trump i-a mulțumit lui Erdogan pentru sprijinul pe care Turcia l-a oferit.

„Cei doi lideri au convenit că Bashar al-Assad ar trebui să fie tras la răspundere pentru acțiunile sale", se arată într-un comunicat venit din partea biroului lui Erdogan.

Casa Albă a confirmat că cei doi lideri au vorbit, dar nu au descris apelul și nici nu au menționat dacă decizia lui Trump de a-l suna pe Erdogan a fost una personală sau de echipă.

Decizia lui Trump pare, totuși, să fie una personală, având în vedere poziția pe care Departamentul de Stat al Statelor Unite a luat-o mai devreme de apelul președintelui american către Turcia. Departamentul de Stat, în comparație cu Trump, a cerut Turciei să respecte drepturile fundamentale ale cetățenilor săi imediat după ce a luat act de neregulile electorale la care monitoarele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa le-au sesizat (Statele Unite ale Americii este membru al OSCE - n.r).

„Așteptăm ca Guvernul Turciei să protejeze drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor săi", a declarat purtătorul de cuvânt Departamentului, Mark Toner, observând obiecțiile opoziției turce și neregulile sesizate de monitoare.

„Statele Unite își mențin angajamentul de a ne consolida relațiile bilaterale și continuăm să sprijinim dezvoltarea democratică a Turciei, pentru care angajamentul față de statul de drept și libertatea presei rămân esențiale", a adăugat el.

În plus, secretarul de presă de la Casa Albă Sean Spicer le-a spus reporterilor că Administrația nu va comenta referendumul până la raportul final al observatorilor electorali care se încheie săptămâna viitoare.

„Înainte de ne băga în sistemul lor de guvernare, să lăsăm această comisie să-și ducă la final activitatea", spunea el.

Juxtapunerea răspunsurilor și a faptelor diferite a subliniat situația ciudată cu care se confruntă mulți oficiali din SUA și Europa, în privința a cum să răspundă la rezultatele controversate ale referendumului, care a schimbat Turcia de la o democrație parlamentară la una condusă de un președinte executiv cu puteri centrale puternice, scrie Chicago Tribune.

Observatorii OSCE au declarat că rezultatul nu s-au ridicat la nivelul standardelor democratice, menționând că aproape toată presa din Turcia nu a reușit să acopere opoziția, creând "condiții inegale de concurență".

"Președintele este conștient"

Chiar dacă apelul lui Trump a adus semne de întrebare, mai ales în condițiile în care este știut deja faptul că fostul consilier de securitate națională, Michael Flynn a lucrat ca agent străin pentru Turcia în timp ce-l consilia pe Trump în campanie, oficialii administrației și analiștii subliniază rolul esențial al Ankarei în lupta împotriva Statului Islamic și spun că acesta poate fi un motivul din spatele deciziei președintelui american de a-l suna, luni, pe Erdogan.

Aceștia cred că președintele american simte că importanța Turciei în politica externă depășește orice problemă legată de politicile Guvernului său, scrie CNN.

„Președintele este conștient de preocupările legate de autoritarismul în creștere al lui Erdogan", a declarat un oficial al Administrației.

„Pe de altă parte, Turcia este un aliat vital al NATO în domeniul combaterii terorismului și cred că el a simțit că în aceste circumscripții concurente, este nevoie ca Turcia să fie alături de noi în această luptă și a lăsat alte elemente din Guvern în mâinile referendumului", a mai spus acesta.

Casa Albă nu are pentru ce să își ceară scuze

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Sarah Huckabee Sanders a declarat că Administrația nu are ce scuze să își ceară pentru apel.

„Nu", a spus ea când a fost întrebată dacă Trump a avut vreun un regret.

„Președintele pune siguranța americanilor pe primul loc. De ce ar regreta vreodată luarea unor măsuri prin care îi protejează pe americani?", spune Sanders.

Oficialul american a recunoscut, însă, că „există o tensiune" între rolul Turciei de aliat al Statelor Unite și modalitățile prin care Erdogan conduce țara și care contravin valorilor americane.

„E una dintre situațiile în care pur și simplu te afli. Dacă politica ta este "America First și protejarea Americii", există momente când vei avea de ales dintre niște opțiuni imperfecte", spune oficialul.

Această tensiune legată de Turcia a existat de zeci de ani și a subminat sancțiunile SUA asupra Iranului și sprijinul pentru grupurile teroriste, spun analiștii. Președintele Barack Obama a venit în Viroul Oval vizionând o țară-model pentru democrațiile musulmane. După câțiva ani, mai ales după ce Erdogan a zdrobit brutal criza internă din 2013, Obama a distanțat SUA de Turcia, dar a menținut parteneriatul, amintește CNN.

Aceasta reflectă un model de lungă durată, a declarat directorul național de securitate la Centrul pentru Politici Bipartizane Blaise Misztal.

„Politica SUA nu și-a dat niciodată seama dacă vedem Turcia ca pe o geostrategie, ca pe un activ geopolitic sau dacă apreciem Turcia pentru natura fuvernului său", a spus Misztal.

În timp ce ruptura dintre Trump și Departamentul de Stat este „parte din vena tradițională de schizofrenie din SUA despre politica din Turcia", Misztal a mai declarat că „există ceva unic legat de faptul că compania altor lideri care au ales să-l sune luni pe Erdogan a inclus nume ca Hamas, Azerbaijian și Djibouti. Acesta a fost poate un pas în plus față de ce am făcut înainte."

Analiștii, inclusiv Misztal, speculează că Trump l-a sunat pe Erdogan deoarece nu au existat oficiali de rang înalt de securitate națională la Casa Albă pentru a-l sfătui împotrivă. Consilierul Național de Securitate H.R. McMaster se afla în Afganista, în timp ce adjunctul lui, Dina Powell, călătorea prin Orientul Mijlociu împreună cu Secretarul Apărării, Generalul James Mattis.

Relația dintre Trump și Erdogan

Trump îl curtează pe Erdogan în ciuda faptului că liderul turc continuă să acuze  SUA, foști înalți guvernamentali și politicieni de conspirație pentru a-i ajuta pe „teroriști" în lovitura de stat împotriva lui.

Avansurile lui Trump subliniază, de asemenea, și divizarea în creștere dintre SUA și UE asupra modului în care gestionează Turcia, un aliat vital în una dintre prioritățile Statelor Unite de politică externă: acea de a învinge ISIS.

Cea mai eficientă forță militară a Statelor Unite este armata Kurdă, văzută de Turcia ca un inamic și o amenințare existențială. Înainte de referendum, ar fi fost sinucidere politică pentru Erdogan să fie de acord cu SUA și să se alieze cu kurzii, scrie CNN în continuare.

„Acum că referendumul s-a terminat, ar fi mai ușor pentru Erdogan să accepte, dar înainte de ar fi fost imposibil. Administrația a fost înțeleaptă să aștepte. Avem nevoie de Turcia la bord pentru Raqqa (coaliția anti-ISIS se pregătește să recucerească Raqqa, deținută în prezent de ISIS - n.r)", a spus James Jeffrey, un fost ambasador al SUA în Turcia.

„Suntem într-o situație foarte gravă de securitate la nivel mondial cu Siria și Turcia este esențială", mai spune Jeffrey.

Scurta declarație de presă de la Casa Albă legată de apelul liderilor a arătat că doi au discutat despre lupta împotriva ISIS și necesitatea «de a lupta împotriva tuturor grupurilor care folosesc terorismul pentru a-și atinge scopurile.»

Jeffrey vede apelul ca parte a efortului lui Trump de a cultiva relații mai bune cu Erdogan. Dincolo de faptul că familia președintelui are două „Trump Towers" n Istanbul, Erdogan este, de asemenea, un lider pe care președintele american îl admiră.

„Am un mic conflict de interese pentru că am o clădire uriașă în Istanbul. Și este o afacere de mare succes. Se numește Trump Towers. Sunt două turnuri. Și am ajuns să cunosc Turcia foarte bine, sunt oameni extraordinari, sunt oameni incredibili. Au un lider puternic", a spus Trump într-un interviu din 2015.

„Un acord cu Trump pe care nu l-am avut cu Obama"

„Avem un acord cu Trump, de exemplu, pe care nu l-am avut cu președintele Obama. Modurile în care președintele Trump ne abordează sunt încurajatoare, ne fac fericiți. Și vom sta la discuții să stabilim o foaie de parcurs ca... doi parteneri strategici, Statele Unite ale Americii și Turcia, în calitate de aliați", a declarat Erdogan.

Dar Turcia nu poate întotdeauna acționa în interesele Statelor Unite, spune Jonathan Schanzer, un fost analist al finanțelor terorismului din Departamentul de Trezorerie.

„Ceea ce am văzut până acum este sprijinul Turciei pentru cei mai cunoscuți rebeli jihadiști din Siria, pentru sancțiunile iraniene, pentru Hamas, care are cea mai mare parte din sediul extern în Turcia. Acesta este Erdogan și cercul său din interior", crede Schanzer.

În ultimul deceniu „Turcia a intrat într-un derapaj format dintr-un amestec periculos de autoritarism și islamism", a declarat Schanzer.

„Această abordare tranzacțională pe care o vom avea de acum cu Turcia este prost sfătuită. Acesta este un moment important pentru administrația Trump și sperăm că va corecta cursul", a spus Schanzer.

Liderii turci sunt la fel de ambivalenți când vine vorba despre Washington. Cercul restrâns al lui Erdogan a demonizat SUA încă de la tentativă nereușită de lovitură despre care spun că a fost pusă la cale de clericul islamic și rezident al SUA Fethullah Gulen, pe care Statele Unite nu au vrut să-l expulzeze.