Ministrul Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau, care a făcut parte din delegația președintelui Emmanuel Macron în timpul vizitei sale în Europa de Est, a acordat un interviu pentru EurActiv Slovacia în care a vorbit despre primul turneu prezidențial al noului președinte de la Elysee.

Președintele francez Emmanuel Macron a vizitat Salzburg, București și Varna săptămâna aceasta. Potrivit AFP, "întregul turneu urmărește îmbunătățirea accesului la Est". Care sunt rezultatele acestui turneu și cum se potrivesc cu relațiile externe ale Franței în Europa Centrală și de Est?

Primul turneu prezidențial al președintelui Macron din Europa Centrală și de Est trimite un semnal puternic din partea Franței. Suntem convinși că fiecare stat european are locul și importanța sa în discuția continuă privind reforma europeană.

Viziunea lui Macron este aceea a unei Europe ambițioase și cultivatoare. El a avut posibilitatea de a-și împărtăși agenda pe patru teme: lucrătorii detașați, politica europeană de apărare, politicile privind migrația și azilul și comerțul.

În dezbaterea pe care a avut-o cu omologii săi din Austria, România și Bulgaria a subliniat o convergență a opiniilor și voința comună de a progresa pe probleme cruciale. Reforma directivei privind lucrătorii detașați este un bun exemplu deoarece, în stadiul actual, aceasta stimulează frauda și contribuie la dumpingul social.

Este opusul cooperării și al convergenței, care stă la baza proiectului european.

Sperăm că turneul diplomatic al lui Macron a pus bazele pentru a ajunge la un compromis în toamnă în timpul președinției estonice a Consiliului. Dezbaterea de săptămâna trecută ne-a permis, de asemenea, să avansăm în domeniul apărării și securității.

Guvernul slovac a declarat că este "entuziast" în ceea ce privește aprofundarea integrării europene, în special în ceea ce privește politica de apărare, zona euro și afacerile sociale. Cu toate acestea, a permis intrarea a foarte puțini refugiați. Din punctul dvs. de vedere, de la Paris, criza privind migrația și refugiații este doar o problemă pentru mijlocul Europei?

Voința puternică a Guvernului slovac de a participa la propulsarea Europei este în mare măsură apreciată în Franța. Împărtășim această dorință de a avansa Europa. Macron a spus acum câteva zile, în timpul întâlnirii sale din Salzburg cu Triunghiul Slavkov (Austria, Cehia, Slovacia), că el crede într-o "Europă ambițioasă și bunăvoitoare".

Criza din 2015 a atins proporții uriașe și necesită măsuri de solidaritate necesare pentru a face față afluxului masiv de solicitanți de azil. Datorăm această solidaritate țărilor care sunt "primul port de intrare", care se găsesc în această situație doar din cauza geografiei. Astăzi trebuie să ne concentrăm pe reforma regimului european de azil, pe consolidarea frontierelor noastre externe și pe lupta împotriva rețelelor de trafic de ființe umane.

Lucrăm, de asemenea, cu țările-sursă de migrație economică și cu țările de tranzit.

Slovacia a semnat recent un memorandum privind cooperarea structurală cu Germania, pentru a închide distanța cu "miezul european". Franța intenționează să-și intensifice cooperarea la nivel de sector cu Europa Centrală?

Beneficiind de experiența și sprijinul altora de a veni mai aproape de "nucleul Europei", este o alegere foarte înțeleaptă. Trebuie să fi observat că Macron a consolidat relațiile Franței cu Europa Centrală, care au fost mult timp neglijate în diplomația franceză, încă de la alegerile din luna mai a anului trecut. A avut un prim summit cu grupul de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia) la primul său Consiliu European, în iunie anul trecut.

Primul său turneu european, care tocmai s-a terminat, i-a permis să facă un schimb de opinii cu omologii săi din Austria, Slovacia, Cehia, România și Bulgaria foarte constructiv pe probleme care au o mare importanță pentru cetățenii noștri.

Sunt personal angajată în întâlnirea cu toți partenerii noștri cât mai curând posibil. Voi participa la forumul strategic Bled din Slovenia, pe 4 și 5 septembrie, o întâlnire la nivel înalt pentru a discuta provocările regionale și globale care afectează Europa Centrală și de Sud-Est. O ocazie neobișnuită de a face schimb de opinii cu factorii de decizie din regiune. Cred că Franța își demonstrează în mod clar voința de a se implica mai îndeaproape în Europa Centrală!

În prezent, grupul de la Vișegrad este împărțit între Republica Cehă și Slovacia, care sunt în favoarea aprofundării integrării europene, iar pe de altă parte, Ungaria și Polonia. Este încă un partener viabil pe termen lung pentru Franța?

Desigur. Abordarea noastră este simplă: trebuie să vorbim, să discutăm și să facem schimb de opinii cu toată lumea. Discuțiile multilaterale, cum ar fi cele cu grupul de la Vișegrad, au locul lor în acest sens. Ele nu sunt exclusive și nu înlocuiesc relațiile bilaterale pe care le dorim cu fiecare membru al UE.

Ați fost avocat pentru drepturile femeii și fost director al ENA (Ecole Nationale d'Administration - școala de serviciu public francez) și ați lucrat ca diplomat timp de 26 de ani. Diplomația s-a schimbat foarte mult. Care sunt provocările cu care se confruntă astăzi diplomații și, în special, diplomații femei?

Aceasta este o întrebare complexă. Lumea în care trăim este în continuă schimbare și nu permite reproducerea modelelor vechi. Acest lucru este valabil atât pentru profesia diplomatică, cât și pentru toate celelalte aspecte ale vieții publice.

Diplomația de astăzi a fost complet transfigurată de aceste schimbări profunde. Globalizarea merge mult peste granițele naționale: schimbările climatice, epidemiile, știrile false și atacurile cibernetice sunt provocări transfrontaliere.

Unele întreprinderi moderne sunt actori economici globali, uneori mult mai puternici decât statele. Diplomația trebuie să evolueze odată cu o lume în continuă schimbare.

Acest lucru este valabil pentru fiecare diplomat, bărbat sau femeie! Abilitățile și dotările pentru a fi un bun diplomat sunt împărțite în mod egal între sexe, dar, din nefericire, există obiceiuri sociale și culturale care rămân în continuare.

În numeroase țări, diplomații femei trebuie să facă față stereotipurilor, preconcepțiilor, plafoanelor din sticlă și auto-cenzurii. Am scris despre acest lucru (Choisissez tout, Editions JC Lattès, 2014), nu pentru diplomația franceză, ci pentru că este mediul profesional pe care îl cunosc cel mai bine și pe care îl înțeleg.

Diplomația franceză a făcut pași uriași în favoarea egalității de gen, datorită acțiunii afirmative, dar mai e încă un drum lung de parcurs și trebuie să rămânem vigilenți. Mai presus de toate, nu ar trebui să credem că îmbunătățirile se vor întâmpla singure și că nu putem să dăm înapoi.