”Asta obligă NATO, atunci când unul dintre membrii săi face o greșeală, să o spună în mod clar. Nu a făcut-o până acum”.

Dendias s-a referit la poziția neutră a NATO față de Turcia și la criza recentă din estul Mediteranei, în care alianța nu a luat atitudine. El a cerut guvernelor de la Atena și Ankara să aplaneze tensiunile și să dezescaladeze situația din regiune.

Dendias a evocat și problema Ciprului și, în special, a propunerii Turciei pricind crearea a două state ca soluție la situația creată după invadarea insulei din 1974. De fapt, Turcia vrea o divizare a insulei. Grecia și Turcia sunt ambele membre NATO, dar Cipru nu.

”Nu există o soluție cu două state”, a subliniat Dendias, adăugând că singura soluție acceptabilă, conform dreptului internațional, ar fi reunificarea insulei mediteraneene.

Dezbaterea privind viitorul Ciprului s-a aprins pe măsură ce încep noi negocieri. Între timp, o navă de pază de coastă turcă a tras focuri de avertizare pe 16 iulie asupra unei bărci de poliție cipriote lângă linia de control de pe coasta de nord a insulei, a informat presa cipriotă.

”UE nu poate rămâne tăcută în fața comportamentului ostil al Turciei”, a spus Manfred Weber, șeful grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

Atena și Nicosia sunt în stare de alertă înainte de vizita din 20 iulie a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la Varoșa, o stațiune pe care armata turcă a îngrădit-o imediat după invazia Ciprului din 1974.

Ciprioților greci care au fugit din Varoșa nu li s-a permis să se întoarcă, astfel că orașul a devenit unul fantomă.

Presa de la Atena sugerează că Erdoğan va anunța redeschiderea unilaterală a stațiunii și intenția Turciei de a exploata potențialul său turistic.

Într-o rezoluție din noiembrie 2020, Parlamentul European a condamnat o astfel de inițiativă, apreciind că ar submina eforturile pentru reunificarea insulei.

”Un act umanitar”

Contactat de EURACTIV, Damla Guclu, reprezentant al ciprioților turci pe lângă UE, a declarat că Ankara consideră deschiderea zonei închise a Marașului (denumirea în turcă a stațiunii Varoșa) drept un ”act umanitar”.

”Credem că redeschiderea zonei închise a Marașului e un act umanitar, care va fi benefic din punct de vedere economic atât pentru ciprioții turci, cât și pentru ciprioții greci. În prezent, lucrările de infrastructură, mediu și amenajare a teritoriului din zona închisă din Maraș sunt în curs de desfășurare, iar măsurile luate de guvernul nostru respectă drepturile de proprietate și sunt în conformitate cu dreptul internațional”, a spus ea.

Guclu a adăugat că Maraș face parte din teritoriul ”Republicii Turce a Ciprului de Nord” (TRNC) - care este recunoscut doar de Turcia - și deschiderea sa treptată reprezintă ”o evoluție pozitivă care a primit multă atenție, cu 250.000 de vizitatori până în prezent, inclusiv ciprioți greci”.

Ea a mai spus că a fost formată o comisie privind Maraș, compusă din specialiști și experți, pentru a efectua o cercetare în vederea stabilirii unor pași viitori cu privire la regiune, cercetare care a fost deja finalizată.

”Comisia pentru proprietăți imobiliare, recunoscută ca soluție internă eficientă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, are autoritatea de a gestiona cererile și de a pronunța deciziile privind cererile de proprietate, oferind soluții sub formă de restituire, despăgubire și/sau schimb”, a conchis ea.

Cu toate acestea, ea a refuzat să comenteze zvonurile potrivit cărora companii străine, în special britanice, și-au exprimat interesul de a investi în planurile de turism ale Turciei în Varoșa.

Ministerul de externe din Cipru a publicat un video în care explică situația din Varoșa.