Totuși, jurnalismul rămâne o meserie periculoasă, avertizează organizația, care militează pentru libertatea presei.

Acest bilanț, în scădere cu 44% fața de cei 80 de jurnaliști uciși în precedenții doi ani, se explică prin scăderea numărului celor care și-au pierdut viața pe teren în țările cu conflicte armate - Yemen, Siria, Afganistan, explică RSF.

Pe de altă parte, această scădere fără precedent nu ar trebui să ascundă faptul că numărul jurnaliștilor uciși în țări neaflate în conflict rămâne la fel de ridicat ca în anii precedenți, subliniază organizația, care a remarcat că numărul jurnaliștilor decedați în state în care nu sunt conflicte este peste cel al celor uciși în zone de conflict. Mai mult, RSF arată că a crescut numărul jurnaliștilor uciși intenționat sau la comandă. 

Spre exemplu, în Mexic au fost uciși zece jurnaliști, la fel ca în 2018, potrivit RSF, ceea ce face ca „America Latină, cu un total de 14 (jurnaliști) uciși pe tot continentul, să devină o zonă la fel de moertală pentru jurnaliști ca și Orientul Mijlociu”.

„Chiar dacă ne bucurăm de o scădere inedită a numărului de jurnaliști uciși în zonele de conflict, constatăm în paralel că din ce în ce în ce mai mulți jurnaliști sunt asasinați pentru munca lor în țări democratice, ceea ce constituie o adevărată provocare pentru democrațiile din care provin aceștia”, a comentat secretarul general al RSF, Christophe Deloire, într-un comunicat, citat de Agerpres.

RSF indică și un bilanț al jurnaliștilor trimiși în închisoare pentru că și-au exercitat profesia - 389, în creștere cu 12% față de 2018.

„Aproape jumătate dintre jurnaliștii încarcerați se află închiși în doar trei țări: China, Egipt și Arabia Saudită”, o treime dintre ei în China, care și-a intensificat represiunea împotriva minorității uigure, afirmă RSF.

Totodată, 57 de jurnaliști sunt ținuți ostatici la sfârșitul acestui an, majoritatea lor concentrându-se, ca și în 2018, în patru țări: Siria, Yemen, Irak și Ucraina, mai arată sursa citată.