După ce New York Times a publicat fragmente din declarațiile sale fiscale, Donald Trump e liber să atace ziarul în justiție, publicarea documentelor fiind ilegală. Trump are însă o problemă: un proces este tot ce așteaptă jurnaliștii.

La începutul lunii trecute, editorul șef al New York Times, Dean Baquet, a spus în fața unei mulțimi de la Universitatea Harvard că ar merge fericit la închisoare în schimbul publicării documentelor fiscale pe care Donald Trump le ține ascunse. New York Times și-a declarat deschis susținerea pentru Hillary Clinton, adversara lui Trump în cursa pentru Casa Albă.

Ar fi chiar posibil ca Baquet să ajungă la închisoare, după ce ziarul a publicat săptămâna trecută o parte din ceea ce își dorea Baquet, însă criticii notează că jurnaliștii au încălcat legea.

Un articol publicat de New York Times a dezvăluit, la sfârșitul saptămânii trecute, pe baza a trei documente fiscale primite anonim la ziar, că Donald Trump a raportat o pierdere de 916 milioane de dolari în declarația de avere din anul 1995, iar această deducere fiscală i-ar fi permis să evite, legal, plata impozitelor federale pentru o perioadă de până la 18 ani.

Pierderea financiară prin care a trecut miliardarul republican s-ar datora proastei administrări a celor trei cazinouri pe care le deține în Atlantic City.

Stafful de campanie al republicanului a publicat o declarație prin care nici nu este confirmată, dar nici nu este infirmată pierderea de 916 milioane de dolari.

Este presa prea obsedată?

Trump a declarat în nenumărate rânduri că parcă „presa este obsedată cu impozitele sale din anii '90”.

Motivul pentru care presa aleargă după documentele fiscale ale lui Donald Trump este însă simplu.

Deși este candidat în cursa prezidențială a Statelor Unite, republicanul refuză să-și publice propriile documente fiscale, chiar dacă acest lucru este o practică uzuală în procesul electoral din ultimele patru decenii.

Și Hillary Clinton i-a cerut în mod insistent prezidențiabilului republican să respecte tradiția publicării declarațiilor de avere, însă Trump a prezentat diverse scuze, susținând ultima dată că avocații i-au interzis să publice momentan documentele.

America n-ar rezista să vadă documentele fiscale ale lui Trump

În urmă cu o lună, Donald Trump Jr., fiul magnatului american, a justificat refuzul tatălui său de a-și publica documentele fiscale spunând că acestea constau în peste 12.000 de pagini care i-ar face pe americani și în special pe auditorii fiscali să pună prea multe întrebări și să fie distrași de la principalul mesaj pe care Trump vrea să îl transmită.

Cum a comentat Trump articolul NYT?

Donald Trump a declarat luni seară că a reușit să devină atât de bogat pentru că a interpretat „într-un mod genial” legislația fiscală americană încât i-a servit propriului interes în încercarea de a limita sumele de bani plătite statului ca impozite.

Miliardarul republican a mai precizat și că achitarea unor impozite reduse l-a ajutat să supraviețuiască în momente dificile pentru piața imobiliară americană.

„Eu am fost capabil să folosesc legislația fiscală a acestei țări și abilitatea mea de a lua decizii bune pentru a mă extrage din dezastrul de pe piața imobiliară... când puțini au reușit să facă același lucru”, zice Trump.

Rivala sa nu a ratat șansa de a-l lua în derâdere.

„Întreb și eu. Ce geniu pierde miliarde de dolari într-un singur an? Acesta este Trump - cel care a făcut o afacere din excesul corporațiilor”, a declarat democrata Hilary Clinton.

„Trump reprezintă chiar sistemul strâmb pe care susține că vrea să-l schimbe. Toată povestea asta ne spune tot ce e de spus despre felul lui Trump de-a face afaceri", a adăugat ea.

Jurnalistic vorbind, a fost legală publicarea?

Într-o altă ordine de idei, speculațiile privind averea lui Trump au fost acum eclipsate de faptul ca NY Times ar fi încălcat legile odată cu publicarea articolului.

Înainte de publicarea articolului, povestește ziarul, un avocat de-al lui Trump a trimis la publicație un e-mail în care i-a avertizat că publicarea documentelor fiscale este ilegală, deoarece are loc fără aprobarea republicanului.

NY Times a scris că avocatul Marc E. Kasowitz i-a amenințat cu „inițierea promptă a unor acțiuni legale corespunzătoare”.

New York Times, care are o echipă de avocați specializați în cazuri de presă, a ales să publice chiar și așa.

Există mai multe elemente în joc, scrie acum NPR.

Pe de o parte, eliberarea de informații din documentele fiscale federale, fără consimțământul celui implicat, pare să încalce legea federală care interzice utilizarea unui astfel de material și, în special, publicarea sa.

Unii critici conservatori ai NY Times susțin că, în mod clar, legea a fost încălcată.

Dar site-ul a scris că legea care protejează confidențialitatea formularelor fiscale este clară, iar remarcile lui Baquet indică faptul că dacă legea a fost încălcată, acest lucru s-a întâmplat cu „intenții bune” - un termen care are o pondere imensă în astfel de împrejurări.

Sunt slabe șansele ca procurorii și judecătorii să sară pentru a face un dosar penal în acest caz.

„Legea este foarte clară în acest domeniu pentru mine - nu există nici un dosar împotriva ziariștilor care poate fi deschis. Aceasta ar contrazice 230 de ani de istorie legată de Primul Amendament”, spune Stephan Ryan, fost procuror.

De asemenea, avocatul Susan E. Seager a scris că nu există hotărâri judecătorești majore cu privire la interzicerea publicării informațiilor ce țin de actualitate.

New York Times nu a obligat pe nimeni să îi ofere informațiile respective în scopul de a le împărtăși; le-a primit anonim.

„Jurnalistul nu poate fi urmărit penal pentru încălcări penale sau dat în judecată în conformitate cu legile privind confidențialitatea civilă, chiar dacă cel care a scurs informațiile a încălcat legile civile sau penale, prin obținerea sau scurgerea de documente”, a scris Seager, un fost avocat de top pentru divizia de divertisment din 21 Century Fox.

Ceea ce înseamnă că NY Times este liber să acopere subiectul, iar Trump e liber să-i blameze.

Ce-ar însemna un proces?

Declarația de avere a miliardarului din urmă cu 21 de ani nu a fost niciodată făcută publică, tocmai pentru că demostrează deducerea fiscală extraordinară de care a profitat prezidențialul republican pentru dezastrul financiar provocat la începutul anilor '90 prin gestionarea defectuoasă a celor trei cazinouri din Atlantic City, precum și încercarea eșuată de a-și deschide o linie aeriană și prin achiziționarea într-un moment prost a complexului Plaza Hotel din Manhattan.

În baza acestui document, Trump nu a mai plătit ani de zile taxe federale, fapt ce i-a creat un avantaj clar în dezvoltarea business-urilor ulterioare, iar acest lucru și l-a asumat chiar el.

Cu toate astea, nimeni nu a văzut documentul în integralitatea lui și nimeni nu l-a putut obliga vreodată pe Trump să dea alte detalii decât vrea el însuși să dea pe acest subiect. Totuși, în cazul unui proces pe această temă, Trump ar putea fi obligat de instanță să producă documentul, care ar deveni imediat public. E evident că acest lucru nu-l avantajează, din motive pe care acum doar el le știe, din moment ce evită cu vehemență să-l facă public.

Averea lui Trump

Anul trecut, topul Forbes a înaintat o cifră de 4,5 miliarde dolari pentru averea lui Donald Trump, în vreme ce Bloomberg a evaluat-o ca fiind de 2,9 miliarde dolari.

Totuși, de când a intrat în politică, Donald Trump pare să fi sărăcit cu aproape 800 milioane de dolari.

Forbes anunțat recent că din „moștenirea” lui Trump a mai rămas doar 3,7 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, candidatul Partidului Republican a plusat nu demult afirmând că ar avea o avere totală de peste 10 miliarde de dolari, ce-i drept în aceasta fiind incluse și diverse valori pe care magnatul imobiliar le atribuie brandului Trump.

Realitatea pare a fi, totuși, mai crudă. Analiza Forbes, care a luat în calcul doar activele certe, arată că din cele 28 de investiții realizate de Donald Trump în proprietăți imobiliare, reședințe private, diverse afaceri și rezervele de lichidități, 18 s-au depreciat în ultima perioadă.

Printre acestea se numără și 16 din cele 22 de proprietăți imobiliare deținute de Donald Trump. 475 de milioane de dolari par să fi pierdut din valoare numai proprietățile deținute de magnat în New York, Trump Tower, clădirea reprezentativă din Manhattan valorând în prezent doar 471 milioane, cu 159 de milioane mai puțin decât anul trecut.

O altă proprietate de pe Wall Street a înregistrat o scădere a valorii de piață cu 28 milioane de dolari, în vreme ce clubul său privat Mar-a-Lago din Florida mai valorează doar 150 milioane de dolari, față de 200, la cât era apreciat în 2015.

Miliardarul a băgat și 55 de milioane dolari în campania sa prezidențială, din care 7 milioane sub formă de donație, iar restul de 48 de milioane ca împrumut, deși nimeni nu se așteaptă ca Trump să își recupereze vreodată acești bani.

Rezerva de lichidități a magnatului a scăzut în cursul acestui an cu 97 de milioane de dolari, iar managementul hotelurilor deținute de firmele lui Donald Trump s-a dovedit a fi unul defectuos, generând pierderi de 229 milioane de dolari.

Singura veste bună venită în acest răstimp pentru Donald Trump pare a fie creșterea valorii clădirii centrului de afaceri California Street din San Francisco, cu 32 de milioane de dolari. Cota firmelor lui Trump în această investiție este de 30%.